Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii
VECHI BISERICI DE LEMN DIN JUDETUL MURE§ DISPÄRUTE ÍN ULTIMELE DECENII IOAN EUGEN MAN íntálnite pe Tntregul teritoriu al tärii, bisericile de lemn romäne§ti íntruchipeazá una dintre cele mai particulare realitäti ale vietii spirituale ale poporului román. Rezultatul unei evolutii de secole, bisericile de lemn i§i au originea in arhitectura popularä, respectiv casa täräneascä de lemn, formänd о unitate tipologicä §i ornamentalä, insä cu о diversitate de forme §i aspecte specific zonale. 1 Beneficiind de intinse päduri seculare, täranul román §i-a construit din lemn in principal casa, folosind diferite tehnici constructive, dar §i constructu gospodäre§ti sau de tehnicä popularä. insä lemnul, ca principal material de constructie, fiind perisabil, a fäcut ca viata constructor sä nu fie indelungatä, din care cauzä multe editicii au dispärut incä cu veacuri in urmä. Un aspect asupra cäruia dórim sä stäruim este cel de ordin cantitativ. Timp de secole, pänä tärziu in epoca modernä, pe teritoriul tärii nu au fost efectuate recensäminte care sä inregistreze bisericile de lemn, de§i eie erau numeroase, cel putin cäte una, uneori §i douä sau trei, in fiecare localitate. Care a fost numärul bisericilor de lemn pe parcursul veacurilor, este imposibil de determinat, motivele fiind multiple. Pe de о parte, datoritä materialului de constructie din care au fost realizate, prea putin trainic la actiunea timpului, in cele mai numeroase cazuri nelásánd nici un martor arheologic, iar pe de altä parte, ca urmare a actiunii omului, fie in mod voit, mai mult pe considerente politice §i confesionale, fie datoritä unor accidente nefericite, precum: incendii, alunecäri de teren sau furtuni puternice. De aceea, se cuvine sä cunoa§tem märturiile depozitate in memoria läca§urilor de lemn dispärute, intrucät eie ne dau mäsura timpului pierdut. Eruditui istoric Nicolae lorga, con§tient de valoarea vechilor monumente, remarca faptul cä „... ceia ce s-а pästrat tmpotriva räutätii vremurilor §i a lipsei de intelegere a oamenilor este de a§a таге pret incät rostul nostru in istoria civilizatiei se fixeazä mai mult de jumätate prin aceasta. Restul, vitejia, istetimea diplomaticä, cultura, literatura, alcätuiesc cealaltä jumätate. Dar nu oricine cite§te о carte literarä, pe cänd lucrurile acestea se infäti§eazä imperativ in fata oricui are putin simt...” „Cäci monumentul istoric cuprinde in sine mai multe lucruri: un me§te§ug de a clädi care nu se mai obi§nuie§te, о frumusetä care nu se mai poate indeplini §i, pe längä acestea, о sumä mai mare sau mai micä de amintiri, ceva din viata oamenilor care s-au strecurat rugändu-se, luptänd, träind intre acele ziduri sau intre päretii aceia.’z Numärul mare al bisericilor de lemn din Transilvania, pänä la inceputul secolului al XX-lea, nu este intämplätor. Un prim factor determinant il constituie insä§i mäsurile represive ale fostului regat ungar, luate impotriva románilor.
