Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Dorin Rus: Ritualuri ale breslelor din Europa, regăsite la comunităţile săseşti din Transilvania
RITUALURI ALE BRESLELOR DIN EUROPA ÍN TRANSILVANIA (I). DR. DORIN-IOAN RUS Pe längä munca zilnicä, extenuantä, ca §i rigorile impuse de regulamente, bresla§ii aveau anumite ceremóniáié menite sä intrerupä monotonia vietii profesionale. Ca atare, din documentele §i descrierile vietii de breaslä, reies numeroase aspecte mai putin cercetate, referitoare la anumite ritualuri §i obiceiuri, care erau obligatorii ín cadrul asociatiei profesionale. ín cele de mai jós au fost trasate unele aspecte ale acestora, unele elemente comune in viata de breaslä din Europa §i Transilvania, care demonstreazä permanenta §i larga räspändire a lor, ca §i unitatea vietii me§te§ugäre§ti in lumea germanä. Folclorul de breaslä, cu tot ce tine de aceasta (cäntece, poezii etc.), vor constitui subiectul uni material special, ca §i ritualurile bresla§ilor in timpul marilor särbätori cre§tine. Un element etnografic extrem de autentic este „aducerea festivä a läzii de breaslä”, un ritual care in unele párti era insotit de säritura spadei, joc ce ajuta la ferirea de actiunile fortelor neväzute ale räului. Nu tot ceea ce se poate numi obicei de breaslä se limiteazä la petreceri cu mäncäruri §i bäuturä, dans §i glume. De cele mai multe ori, impreunä cu obiceiul de breaslä se intelege tot ceea ce tie de adunärile de breaslä, de alegerea maistrului, eliberarea calfelor §i cälätoria lor, depunerea capodoperei de maistru, intrarea in adäpost etc., intrun cuvänt toate acélé ceremóniáié, gesturi, intrebäri §i räspunsuri care tin de ceea ce astäzi se intelege sub denumirea de „protocol”. О cercetare temeinicä a vietii §i obiceiurilor de breaslä ne duce la concluzia cä aceste ceremonii erau aproape identice la fiecare asociatie, au rämas identice de-а lungul secolelor §i au suferit putine schimbäri, concretizate mai ales prin imprumutarea elementelor sau simbolurilor ceremoniei de curte. La inceput, ceremonialele de breaslä aveau acela§i scop §i sens, corespunzänd necesitätilor §i nevoilor interioare §i prezentau prin aceasta paralelisme cu alte elemente de suprastructurä ale altor grupe sociale sau profesionale, dintre care multe, inclusiv ritualul Lolelor, din Agnita, nu pot fi separate de ritualurile pägäne precre§tine1. Este de la sine inteles cä orice calfä tänjea dupä odihnä sau dupä о relaxare seara dupä о muncä de 13-14 ore, desfä§uratä sub supravegherea severului maistru. Ziua urmätoare incepea cu aceea§i punctualitate §i se desfä§ura dupä acela§i tipic, la care se mai adäugau §i stresul altor munci, 1 Dr. H.Hoffmann, Aus dem Zunftleben Siebenbürgens (X), in Volk und Kultur, 31 (1979), p. 48. i
