Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Dorin Rus: Ritualuri ale breslelor din Europa, regăsite la comunităţile săseşti din Transilvania

318 DORIN-IOAN RUS precum lucrul cämpului, täiatul porcului, pericolul plecärii la räzboi sau graba stingerii unui incendiu. Nu este de mirare a§adar, cä dupä о astfei de säptämänä Tncordatä, se cäuta un repaus binemeritat cu ocazia särbätorilor. Astfel de särbätori, care „ofereau un intermezzo relaxant in monotonia vietii medievale”2, ofereau prilejul, mai ales in perioadele de inflorire a breslelor, organizärii unor manifestäri care erau dintre cele mai iubite in ora§3. Faptul cä aceste obiceiuri par brutale §i necioplite, cä la eie se purtau mä§ti §i cä erau insotite de betii, dansuri sau deghizäri, nu tine de obiceiurile propriu-zise de breaslä, ci erau caracteristicile indivizilor acelor epoci, erau manifestarea satisfacerii unor nevoi interne ale tuturor celor participanti. Datoritä faptului cä izvoarele scrise referitoare la Transilvania lipsesc in privinta acestor ritualuri - cu exceptia unor relatäri tärzii, referitoare la breslele din Reghinul Säsesc, fäcute de Josef Haltrich4, cercetätorului acestor obiceiuri ii rämän doar de cercetat in amänuntime izvoarele §i bibliográfia breslelor, existente in spatiul de limbä germanä din Europa. Ca dovadä a prezentei §i perpetuäri acestor manifestäri rituale §i in Transilvania, este dansul Lolelor, atestat la Agnita pänä in anul 1989, ca §i insä§i descrierea mai sus mentionatä fäcutä de folcloristul reghinean. Una dintre cele mai importante serbäri biserice§ti medievale este läsata secului, numitä in spatiul de limbä germanä „der Maitag”5 (in Transilvania „Majalius”). Spectacolul popular §i ritualul de breaslä mergeau mänä in mänä cu aceastä ocazie6 7. Dintre acestea din urmä, cele mai importante sunt a§a numitele alergäri ale mä§tilor cu barbä („Schembartlaufen”) . Cele mai celebre in acest sens sunt cele din Nürnberg, izbitor de asemänätoare cu „Lolele” (Urzelnlaufen) din Agnita8. Traditia transpune na§terea acestei veselii populare in vremea impäratului Carol al IV-lea, care a manifestat о anumitä simpatie fatä de breslele de mäcelari §i cutitari care i-au fost fideli in consiliu. De§i au avut posibilitatea sä obtinä multe privilegii, ei cerurä doar un dans in noaptea de läsata secului, in care au avut voie sä poarte haine din catifea §i mätase, asemenea nobililor. Cu acea ocazie, mäcelarii au dansat a§a numitul „Zämertanz”, tinändu-se de ni§te inele din piele care semänau cu cärnatii. Dupä terminarea dansului au organizat о petrecere. Cutitarii au dansat cu säbii simple, ascunse sub ve§minte, §i mergeau pe stradä, la fei cu mäcelarii, avändu-i in frunte pe fluierätorii ora§ului. Din cauza cheltuielilor mari, au 2 A. Borst, Das Leben im Mittelalter, Hamburg, 2004, p. 99. 3 Kultur und Sittengeschichte aller Zeiten und Völker. Die Welt der Gotik, Band 11. Die geistige Entwicklung Europas vom 14. bis 16. Jahrhundert, Hgg. von A. von Gleichn- Russwurm und Fr. Wencker, Wien, Hamburg, Zürich, f.a., p. 241-287. 4J. Haltrich, Zur Geschichte von Sächsisch-Regen seit letzten hundert Jahren, Tn Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, N.F. Bd 3/1858, p.313; Pentru alte ritualuri de breaslä a se vedea D-l. Rus, Breasla cizmarilor din Reghinul Säsesc, Cluj- Napoca, 2004, p. 162-167. 5 G. von Gynz-Rekowski, Der Festkreis des Jahres, Berlin, 1981, p.135-138. 6 H.Hoffmann, st.cit., p. 49. 7 Cuväntul „Schembart”, in limbä popularä Schembert, este un cuvänt din germana veche §i desemneazä о larvä sau о mascä (Dr. Emil Reicke (Hgg.), Geschichte der Reichsstadt Nürnberg, Nürnberg 1896; p. 256). 8 H.Hoffmann, st.cit., p. 49.

Next

/
Thumbnails
Contents