Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii
VECHI BISERICI DE LEMN DIN JUDEJUL MURE$29 grinzi cioplite din lemn de brad, a§ezate pe tälpi de stejar, la rändul lor sprijinite pe lespezi de räu. Capetele bärnelor erau ímbinate in sistemul popular „coadä de rändunicä”, ulterior ascuns de stratui de tencuialä. Pe latura sudicä a navei, längä altar, se afla mica fereasträ, preväzutä cu zäbrea de lemn. Pe latura de vest se afla intrarea, protejatä de pridvorul ulterior realizat. Data се о poartä, anul 1758, a fost incrustata pe cele douä párti ale decoratiei centrale, ce cuprinde rozeta petalatä in §ase coituri, din care iau na§tere ciorchini de struguri §i flori stilizate. Cadrul inträrii mai contine un chenar sculptat cu motivul grupului de linii §i al festonului, rozeta in patru coituri inscrisä intr-un colac de fránghie, care cuprinde mai mult de 2/3 din inältimea montantilor laterali (PI. XL.c). Cele cäteva imagini pästrate ne oferä posibilitatea cunoa§terii mai indeaproape a monumentului dispärut (Pl. XLl.a.b; PI. XLII. a,b). Alte obiecte ce apartineau bisericii intregesc valoarea acesteia. О cruce de lemn, pictatä §i inscriptionatä, are pe verso capul lui lisus Hristos, precum §i insemnarea: „XLAU-GNMB - 1802'. О masä sculptatä dintr-un butuc de lemn de stejar purta anul 1872, ea fiind donatä de Csizmadia loan cu sotia Moldovan Susana. Strana din partea stängä a bisericii era donatia lui Szász Zsigmond §i sotia Moldovan ludita, purtänd data: „1859 lanuarie 3”. Din fericire, о parte din patrimoniul artistic al bisericii se pästreazä la Protopopiatul Ortodox din Tärgu- Mure§. Dintre cele cinci icoane, douä par a fi creatia aceluia§i autor (PI.XLIII.a.b), eie reprezentänd acela§i personaj. Prima icoanä, „lisus Hristos Pantocrator” (71 x 41,5 cm), il redä prezentänd cu mäna dreaptä gestul binecuväntärii, iar in stänga prinde cartea deschisä impreunä cu о batistä. In partea superioarä, la dreapta, se aflä Fecioara Maria, iar in partea stángá Sfäntul loan, lisus Hristos este imbräcat in verminte episcopate, iar rama tabloului este infloritä cu pensula, din loc in loc. Pe rama inferioarä se aflä inscriptia ce prezintä donatorii: „Aceastä icoanä au plätit Chifor loan §i soata sa Marie” .Urmätoarea icoanä, tot „lisus Hristos Pantocrator” (71 x 41,5 cm), prezintä о infäti§are aparte a Mäntuitorului. Aidoma icoanei de la Cräciune§ti, lisus Hristos este incadrat de ambele mäini indoite din cot, inäl(ate in sus, fiind imbräcat intr-un splendid costum episcopal. §i aid rama este infloratä, din loc in loc avänd motive decorative pietate ín ro§u. A fost pictatä la 1789 de Vasile Zugrav, impreunä cu altele din registrul impärätesc. О altä icoanä, cu aceea§i temä, in märimi de 71,5 x 44 cm, a fost identificatä ca apartinänd lui Marcu Vla§covici, fiind pictatä la 1772. ín parte, icoana este repictatä ulterior, deoarece cu exceptia togii care este scorojitä, restül picturii este mai nou. De mici dimensiuni (42,7 x 25 cm), icoana „Sfäntul Teodor”, bine conservatä, ce poate proveni din secolul al XlX-lea, il prezintä pe sfänt tinänd in mänä lancea, pe care о impläntä in gura unui monstru. De amintit este icoana ’’Cuvioasa Paraschiva” (36,3 x 26,6 cm), ce pare a fi geamänä cu precedenta, precum §i icoana „Fecioara cu pruncul” (41 x 31 cm), pictatä in ulei, intr-o manierä occidental, probabil de cätre un pictor transilvänean. Ajunsä in stare de degradare, ob§tea romäneascä cumpärä materialul recuperat de la biserica din Hodo§a, demolatä la 1874, cu care realizeazä lucräri de extindere la pronaos, tävänuirea acestuia cu seänduri ce contin casete pietate §i inscriptionate, inclusiv mentionatul text in limba latinä. Altarul are о boltä semicilindricä mai joasä, avänd trei fä§ii curbe tangente fatä de linia
