Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii
30 lOAN EUGEN MAN peretilor. $i ea contine materiale provenite de Ia Hodo§a, pietate cu flori §i datate: 1642. In deceniul opt al secolului al XX-lea, biserica necesita serioase lucräri de renovare, Tndeosebi consoiidarea fundamentului §i inlocuirea elementelor de constructie deteriorate. Lucrärile sunt vizate de Consiliul Culturii, prin avizele nr. 58 din 30 martié 1891 §i nr. 42 din 5 mai 1993, acordul final de renovare fiind dat prin Autorizatia de constructie nr. 118/20080 din 25 aprilie 1983, emisä de főstül Consiliu Popular al judetului Mure§. Proiectul de executie (PI. XLIV.a,b; Pl. XLV.a,b) este Tntocmit de arh. Gabor loan, deosebit de valoroase pentru cunoa§terea monumentului dispärut fiind plänkele ce reprezintä planul §i sectiunile. Potrivit acestora, nava dreptunghiularä a bisericii avea 8,78 m lungime §i 5,0 m lätime, spre est avänd absida poligonalä ín cinci laturi, decro§atä, ale cärei laturi, de la sud la nord, erau de cáte 2,50 m, 1,34 m, 2,25 m, 1,48 m §i 2,33 m. Decro§ul este de 60 cm la sud §i 58 cm la nord. Interiorul navei cuprindea: pronaosul de 3,45 m lungime §i 4,70 m lätime, naosul de 5,35 m lungime ín aceea§i lätime, despärtite de primez a cärui deschidere era de 1,60 m. Iconostasul avea deschizäturi de 72 x 200 cm la u§ile impäräte§ti, §i de cäte 66 x 200 la u§ile diacone§ti. Remarcäm cele douä mici ferestre, din partea de sud a naosului, de 30 x 40 cm §i latura de est a absidei, de 37 x 40 cm. Spre vest se aflä pridvorul de 1,52 m lätime, din care se pätrunde in bisericä prin u§a de 90 x 200 cm. ín sectiune semicilindrul boltii avea deschizätura de 4,0 m, cu cäte 35 cm mai retrasä fatä de linia peretilor. ín anul 1989 s-au preväzut alte lucräri de renovare a bisericii, care nu au mai fost realizate. ín noaptea de 20-21 martié 1990, doar cu cäteva zile inainte de debutarea lucrärilor, biserica este incendiatä, dispäränd astfei unul dintre cele mai valoroase monumente de artä romäneascä din judet. Prin grija unor mari suflete de romäni, in anii 1998-1999, pe locul bisericii arse, este ridicat un nou edificiu de lemn, sfintirea avänd loc la 10 iulie 2004, cu participarea i.P.S. Andrei, Arhiepiscop al Alba-Iuliei. Noul edificiu (PI. XLVI.a.b) preia formele generale ale precedentului edificiu, dar nu mai poartä ineäreätura istoricä §i valoarea artisticä a monumentului dispärut. VALEA LARGÄ ínsemnatá localitate ruralä, centru de comunä, Valea Largä se aflä pe cursul inferior al päräului Valea Mare, la doar 5 km de cunoscuta localitate Zau de Cämpie. Odinioarä Valea Largä purta denumirea de Ticud (Cicud), sub aceastä formä fiind intälnitä §i in anul 1332, ca „sacerdos de Chikud”,UA cu ocazia primei atestäri documentare. Veche a§ezare romäneascä, incepänd cu secolul al XVIII-lea documentele atestä un numär insemnat de romäni: in anul 1733 conscriptia lui Clain inregistreazä 80 familii de romäni care aveau patru preoti, din care frei greco-catolici §i un ortodox, 145 pe cänd a lui Buccow consemneazä 3 familii de uniti §i 128 familii de ortodoc§i care aveau bisericä.146 Recensämäntul ortodoc§ilor din anul 1805 inregistreazä 80 familii, 147 deci о seädere. ín anul 1857 sunt inregistrati 104 ortodoc§i §i 1446 greco-catolici, din cei 1561 locuitori
