Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii
24 lOAN EUGEN MAN cunoscut faptul cä in secolul al XVIII-lea, cu deosebire in anii 1761-1762, in timpul lui Buccow, numeroase biserici au fost luate de la ortodoc§i §i date in stäpänirea greco-catolicilor. Biserica inscria о forrná de plan dreptunghiularä, dupä loana Cristache-Panait cu laturile de 7,68 x 4,30 m, confectionate din cäte §ase ränduri de bärne de stejar, care avea un acoperi§ interior ce forma о boltä unicä, semicilindricä. Nava avea о singurä fereasträ, de mici dimensiuni, situatä pe latura nordicä. Probabil odatä cu strämutarea sa de pe „dealul bisericii”, sau dupä о scurtä perioadä, absida bisericii este reconstruitä din bärne de brad, cu un traseu poligonal, in cinci laturi, cu un decro§ de 55 cm, forma avutä probabil §i anterior strämutärii. Cele cinci laturi ale absidei, de la sud spre nord, aveau urmätoarele märimi: 2,20 m, 1,09 m, 1,20 m, 1,30 m §i 2,10 m (Pl. XXVIII.b). Deci, am putea considera anul 1789, cel mentionat de pisanie, data cänd s-au realizat aceste lucräri, concomitent cu sävär§irea noului vestmänt mural. ín elevatie, noul spatiu al altarului avea о boltä tronconicä, care se racorda la traseul peretilor prin intermediul unor panouri curbe. Interiorul bisericii cuprindea cele trei statii liturgice: pronaosul cu о lätime de 4,20 m §i о lungime de 2,10 m, care pe latura de sud cuprindea intrarea; naosul in lungime de 4,50 m in aceea§i lätime §i absida altarului in lungime de 2,90 m. ín urma unor lucräri de „renovare”, traditionala invelitoare de §indrilä caldä a fost inlocuitä cu alta de tiglä profilatä, considerata mai rezistentä la actiunea intemperiilor, insä sub a cärei greutate peretii au inceput sä cedeze, necesitänd montarea ulterioarä a unor stälpi de sprijin, insä §i ace§tia pänä la urmä au cedat (Pl. XXIX.a,b; Pl. XXX.a). La data cercetärii monumentului, 116acesta incä mai pástra unele picturi murale. Terminänd impodobirea bisericii din Cu§telnic in anul 1788, pictorul Vasilie Porfirie Ban din Feisa picteazä in anul 1789 altarul bisericii „Sf. Arhangheli” din Subpädure, in vremea preotului Ion §i a fratelui säu Vasilie, pomeniti de pisania ce se afla längä scena „Viziunii Sf. Petru”. Pe bolta altarului se mai aflau: resturi din picturile cu tema „Maria cu Arhanghelii Mihail §i Gavril”, cete de ingeri §i fragmente din „Sf. Troitä”. Resturi de picturä cu figuri pline de luminä se mai aflau pe pereti, ca §i compozitia „Aron §i Moise” intr-un decor arhitectonic, pe locul unde ar trebui sä fie u§ile impäräte§ti, peretele despärtitor avänd doar u§ile diacone§ti. Dupä о perioadä de timp in care peretii navei au rämas färä decoratii interioare, Tn anul 1824 Porfirie Zugrav sävär§e§te pictarea acesteia, intre care §i scenele cu „Adam §i Eva” §i „Proorocul Nie cu carul de foc”. impärtitä in trei registre prin chenare, formate din panglici räsucite §i rozete cu patru petale, bolta cuprindea medalioane infäti§änd pe „Arhanghelii Mihail §i Gavril”, „Maica Domnului”, „lisus Hristos”, reprezentäri din ciciül hristologic, iar pe timpanul de vest scena „Rästignirii”, datatä 1824. Un inventar aflat in dosarul monumentului mentiona 17 icoane vechi, precum §i un frumos préstől sculptat. íncá din deceniul al optulea al secolului al XX-lea, biserica prezenta semne serioase de pierdere a Stabilität», loana Cristache-Panait, in anul 1987, aräta: „Sub aripa amenintätoare a präbu§irii, sub greutatea tigtei, cäreia nici seria stälpilor de sprijin nu mai stä fmpotrivä, bunurile culturale au fost strämutate”,U7 ca in anul 1993 sä mentioneze: „Läcagul päräsit dupä dezafectare, se aflä in stare de degradare”.118 Färä putintä de a mai fi renovatä de cätre mica comunitate säteascä, biserica pärea a fi sortita disparitiei totale,
