Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii

VECHI BISERICI DE LEMN DIN JUDEJUL MURE$25

precum s-а íntámplat cu alte numeroase vechi biserici de lemn. A avut insä norocul sä renascä precum pasärea Phoenix, sä aibä continuitatea prin noul edificiu, chiar dacä acesta nu a mai pästrat tipológia §i aspectui initial (Pl. XXXI. a). Dupä ce s-au recuperat unele elemente componente de la vechiul edificiu, de cätre Brigada 2- Tancuri „Mure§” din Tärgu-Mure§, in anul 1998 s-а trecut la realizarea lucrärilor de construire a unei noi biserici in incinta unitätii, cu forte proprii, prin sträduinta preotului militar Visarion Cioca, a Protopopiatului Ortodox din Tärgu-Mure§, dar §i a unor cadre militare, precum: col. Virgil Läcätu§u - comandantul unitätii, col. Adrian Tintä, col. loan Lunca etc. (Pl. XXXI.b). Biserica este efectiv realizatä de maistrul Gydofalvi Carol, fost militar in termen la aceastä unitate. La 2 octombrie 2001, intr-o atmosferä de inältätoare särbätoare spiritualä, se desfä§oarä festivitätile de sfintire ale noii biserici (PI. XXXII. a,b; XXXIII. a,b), ce prime§te hramul „Sfintii Arhangheli Mihail §i Gavril §i al Marelui Mucenic Sf. Gheorghe”, cu participarea I.P.S. Andrei, arhiepiscop al Alba- luliei §i a oficialitätilor locale de atunci, intre care prefectul loan Togänel §i primarul dr. Dórin Florea.

Noul edificiu preia, in mare, formele tipologice ale vechiului monument dispärut: о navä de formä dreptunghiularä, in märimi de 11,0 m x 5,80 m, care la capätul estic cuprinde absida pentagonalä, cu un decro§ de 70 cm. La capätul de vest, unde este situatä intrarea, s-а realizat un pridvor deschis de 2,0 m lätime. Peretii bisericii sunt realizati din bärne de lemn de brad, cioplite pe patru fete, a§ezate suprapus in 33 ränduri, conferind edificiului о inältime considerabil mai mare decät cea avutä de vechiul monument. ín punctui de intälnire al ultimelor opt bärne s-au creat frumoase console sculptate, preluänd decoratia sculptatä de la edificiul dispärut. Deasupra intregului edificiu se aflä acoperi§ul unic, la care remarcäm generoasa strea§inä cu о deschidere de 1,35 m lätime, ce urmäre§te perimetrul peretilor. Deasupra pridvorului deschis, §i partial al navei, se inaltä turnul, de sectiune pätratä, la care remarcäm acoperi§ul inalt de sectiune octogonalä. Aläturi de bisericä s-а construit о clopotnitä, ре о structurä de lemn, deschisä pe toate laturile, formänd douä registre suprapuse.

TREI SATE. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”.

Pänä de curänd, fosta bisericä de lemn din staul Trei Sate Tncä mai constituia singura märturie vie a existentei de odinioarä, aici, a romänilor. Actuala localitate Trei Sate, componentä a comunei Ghindari, se aflä pe drumul judetean ce leagä Sängeorgiu de Pädure de Sovata, structural fiind formatä din cele trei localitäti istorice: Cioc, §tefäne§ti §i Hote§ti.

ín fosta componentä Cioc a existat bisericä de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, märturie istoricä dispärutä ca urmare a imputinärii romänilor 119 §i a indelungatei päräsiri, cauzänd degradarea acesteia. Documentar, fosta localitate Cioc este atestatä in anul 1332, ca „sacredos de Chakfalua”, 120 de-a lungul veacurilor avänd о populatie romäneascä destul de numeroasä. ín anul 1761, sau intr-unul din cei patru urmätori, ortodoc§ii din Cioc se pläng