Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii
VECHI BISERICI DE LEMN DIN JUDEJUL MURE$23 renovare al bisericii din Oroiu prevede aducerea peretilor navei la forma dreptunghiularä initialä, iar absida cu cei doi pereti de pornire paraleli. Cu Autorizatia de constructie nr. 438/10778/2099 din 12.08.1986, emisä de főstül Consiliu Popular Judetean Mure§, sunt autorizate lucrärile de consolidare, protejare §i reparare a monumentului, a cáror valoare este de 79.000 lei. Din nefericire, destul de curänd, datoritä neglijentei, monumentul avea sä fie distrus de un incendiu §i, ca urmare, definitiv pierdut. SUBPÄDURE. Biserica „Sf. Arhangheli Mihail §i Gavril”. Secole de-а rändul, localitatea Subpädure, componentä a comunei Gäne§ti, a fost о insemnatä localitate romäneascä, cu toate cä, Tncepänd cu а doua parte a secolului al XX-lea, a cunoscut о depopulare drasticä. Documentar este consemnatä ín anul 1466, ca „poss. Erdewallya”, adicä „Subpädure”, ca din anul 1733 §i sub forma romäneascä de „Szupt Pedure”. 107 Incä Tn urmä cu cäteva veacuri satui Subpädure avea douä biserici de lemn, ambele adevärate monumente de artä popularä romäneascä: biserica „Sf. Arhangheli Mihail §i Gavril”, a ortodoc§ilor, care face obiectul analizei de fatä (Pl. XXVIII.a), §i biserica „Arhanghelul Mihail”, a greco-catolicilor, care а rämas pe vechiul amplasament. Chiar dacä anterior nu avea о populatie prea numeroasä: in 1750 fiind conscri§i 307 romäni uniti; 108 ín 1857, din 557 locuitori fiind 253 ortodoc§i §i 304 greco-catolici; 109 in anul 1900, la 554 locuitori fiind 162 ortodoc§i §i 378 greco-catolici, 110 incepánd cu secolul al XX-lea numärul locuitorilor cunoa§te о continuä descre§tere, in 1930 existánd 378 locuitori, 111 ca in anul 1992 sä scadä la 88 locuitori.112 Biserica era situatä pe „dealul bisericii” pänä in anul 1994, cänd, ca urmare a dezafectärii §i a päräsirii totale, a ajuns in stare de ruinä. О ínsemnare din proscomidie, al cärei text il datoräm lui Eugenia Greceanu 113 , face cunoscut urmätoarele: „Cu vrearea Tatälui §i cu ajtódul Fiului §i cu sävär§irea Duhului Sfänt s-au plätit aceastä Sfäntä besearecä de robul lui Dumnezeu Hancu Constantin §i fämeaea sa Siia §i feciori tor Ion, Loghin, Vasilie, Gheorghe, Catalina sä le fie pomenire lor §i la tot neamul lor, fiind paroh popa Ion §i dascäl Vasilie frati fiind. Zugrav Ban Vasilie Porfirie, de la Feisa, Sfär§itau §i lui Dumnezeu Laudä - 1789”. A§adar, in anul 1789, Hancu Constantin cu familia sa suportä о insemnatä sumä de bani pentru ridicarea bisericii. Analizänd monumentul §i coroboränd datele istorice cu tipológia bisericii, il putem considera ca provenind din ultima parte a secolului al XVII-lea, dar nu mai tärziu de inceputul veacului urmätor. Acest tip de bisericä este considerat ca fiind vechi §i de Atanasie Popa, el preluänd formele casei täräne§ti, in judetul Mure§ mai fiind §i bisericile de la Cu§telnic, Atinti§ §i Deag, cu mentiunea cä monumentul de la Subpädure este mentionat de autor ca realizat in anul 1824. 114 Anul 1824 reprezintä de fapt data cänd Porfirie Zugrav impodobe§te peretii navei §i nu vedem cum ar fi luat in discutie. Preluänd о traditie mai veche, loana Cristache-Panait aratä cä biserica ar proveni de la о alta, adusä „de la Lasläu Mare, in locul celei atribuite minoritája unite”."5 Afirmatia poate fi consideratä corectä, deoarece este
