Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii
22 lOAN EUGEN MAN lungime de 4,30 m pe latura de sud §i 4,05 m pe latura de nord §i naosul cu latura de sud de 5,73 m §i latura de nord de 5,88 m. Ambele incäperi au о lätime de 7,28 m, eie fiind despärtite doar de primez, a cärui deschizäturä are 1,0 m lätime. Extinderea navei pe cele douä laturi Iungi este u§or de determinat prin pästrarea celor doi stälpi de sustinere intermediari, aflati pe latura esticä, ea fiind de 1,34 m la miazäzi §i 1,26 m la miazänoapte. Pardoseala pronaosului este cu 20 cm mai joasä decät aceea a naosului. Pe latura de est a naosului se afla iconostasul, ce cuprindea cele trei inträri: ale u§ilor impäräte§ti, de 77 x 176 cm, §i ale celor douä u§i diacone§ti, de cäte 58 x 172 cm (Pl. XXV. a, b). La capätul de est al navei este situatä absida altarului, poligonalä ín cinci laturi, de la nord la sud, in märimi de 2,16 m, 1,33 m, 1,68 m, 1,48 m §i 2,16 m. Initial, decro§ul absidei avea 0,41 m spre sud §i 0,40 m spre nord, dupä extinderile laterale ajungänd la 1,85 m spre sud §i 1,76 m spre nord. in punctui de pornire altarul are о lätime de 3,70 m, peretele estic afländu-se la о distantä de 3,12 m fatä de peretele divizor al iconostasului (Pl. XXVI. a, b). Remarcäm faptul cä cele douä laturi mai Iungi ale absidei nu sunt paraleie, eie avänd о inclinatie fatä de latura esticä a navei, formänd un unghi. Peretii bisericii erau confectionati din lemn de brad, in 8-9 ränduri, a§ezate pe о talpä din lemn de stejar, la rändul ei sprijinindu-se pe о fundatie slabä din zid uscat de bolovani. Datoritä terenului in pantä, capätul de vest al pronaosului era ingropat in pämänt, necesitänd realizarea unui zid din cärämidä, ulterior tencuit, a cärui inältime ajungea pänä la nivelul coamei. ín anul 1924, cu ocazia unor lucräri de renovare la turn, partea inferioarä a acestuia este umplutä cu pämänt pentru ai conferi stabilitate, concomitent cu construirea anexei din lemn cu rolul de a adäposti scara clopotnitei. Interiorul bisericii era constituit dintr-o boltä in leagän, deasupra pronaosului §i naosului avänd о inältime de 3,75 m; о boltä discret tronconicä in absida altarului §i о semicalotä din panouri triunghiulare racordat la aceasta din urmä. intregul edificiu avea о §arpantä din lemn de brad cioplit, ce proteja semicilindrul boltii sustinut pe arce, acoperit cu §indrilä, partea dinspre räsärit fiind terminatä in trei panouri oblice, dinspre radiar deasupra boltii absidei. Datoritä deteriorärii §indrilei, aceasta a fost dublatä de о invelitoare din carton asfaltat, luändu-i mult din arhaismul §i farmecul avut, situatie ce a durat pänä la renovarea din anii 1976-1977. Intrarea in bisericä se afla pe latura sudicä a pronaosului, nu departe de primez, care in anul 1883 este protejatä de micul pridvor din lemn. Odatä cu bisericä au ars §i decoratiile avute. A rämas doar partea de jos a ancadramentului inträrii dintre pronaos §i naos, „ sträbätut de profile, unele decorate in fränghie sau presärate cu cercuri”.105 Dupä anul 1970 bisericä prezenta serioase semne de pierdere a stabilitätii §i degradare a principalelor elemente de constructie, impunänd о urgentä interventie de renovare. О primä interventie are loc in anul 1973, cänd Cooperativei „Constructor^” ii este comandat primul proiect de renovare. ín anul 1975 Protopopiatul Ortodox din Ludu§, impreunä cu autoritatea publicä judeteanä, iau mäsuri concrete de renovare a monumentului. 106 Proiectul de renovare (Pl. XXVII.a, b, c) este intocmit de ing. Szabó Ecaterina, care curänd este aprobat de Comisia Centralä de Stat a Patrimoniului Cultural National, Consiliul §tiintific Tehnico-Economic, prin pre§edintele acestuia Vasile Drágut, §i de Departamentul Cultelor. Fatä de releveul anterior deseris, proiectul de
