Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii

VECHI BISERICI DE LEMN DIN JUDEJUL MURE§21

Secuiesc” ne conduce cu gändul la ideea cä era о a§ezare locuitä numai de secui, sau ace§tia constituind majoritatea locuitorilor, localitatea a fost preponderent locuitä aproape in exclusivitate de romäni. Dintre numeroasele surse documentare, amintim recensämäntul din 1857, in care din cei 503 locuitori, dupä confesiune, 497 о reprezentau romänii, 98 apói §ematismul jubiliar din 1900, in care din cei 437 locuitori, 426 formau tot romänii.99

in fiecare localitate componentä se afla cäte о bisericä de lemn, ambele constituind monumente de seamä ale arhitecturii populare romäne§ti. In Oroiu de Cämpie s-а pästrat bisericä cu hramul „Intrarea in bisericä a Maicii Domnului”, ridicatä in anul 1784 in locul alteia mai vechi, ce pästreazä valori sculpturale §i picturate deosebite. Cea de-а doua bisericä, cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail §i Gavril”, a dispärut ín anii 1977-1978, fiind mistuitä de fläcärile unui incendiu. О analizäm pentru cä fäcea parte din categoria monumentelor istorice §i de arhitecturä, 100 constituind un adevärat exemplu al artei populare romäne§ti §i a cärei reconstituire о consideräm imperios necesarä.

Despre constructia läca§ului se cunosc prea putine lucruri, deoarece odatä cu ancadramentele, care au ars impreunä cu bisericä, a dispärut §i inscriptia care mentiona anul edificärii. Era situatä in cimitirul aflat in sud-vestul localitätii, la nr. postal 52 (Pl. XXIII.a, b). О primä atestare ne oferä conscriptia anilor 1760-1762, 101 cänd ambele sate Oroiu apar cu cäte о bisericä. La rändul lor, conscriptiile anterioare, din anii 1733 102 §i 1750 103 , amintesc Oroiu cu

cäte о bisericä, ceea ce n-ar fi exclus sä fie chiar aceea care astäzi nu mai existä. Aceasta, cu atät mai mult cu cät surata cu hramul „Intrarea in bisericä" i§i atestä provenienta din anul 1784. La rändul säu, §ematismul din 1900 104 vine §i aduce о primä dovadä documentarä, mentionänd:„ß/'s. de lemn renovatä la an 1883 in onoarea ss. Archangeli”. Potrivit traditiei, bisericä este produsul ultimelor decenii ale secolului al XVII-lea, ea avänd nervuri, ce sustin bolta semicilindricä a navei, decorate cu rozete, forme asemänätoare cu cele aflate la bisericä „Buna Vestire” din comuna Räde§ti, satui §oimu§, jud. Alba, provenind din anul 1675. Prin urmare, loca§ul a fost inältat, probabil, inainte de anul 1733, ca mai apói, in anul 1883, sä treacä printr-o amplä renovare §i extindere soldatä cu lärgirea pronaosului §i naosului pe ambele laturi, alungirea spre vest a pronaosului §i juxtapunerea asimetricä a turnului-clopotnitä. ín anul 1952 noi interventii modificä aspectui bisericii, prin lärgirea navei, astfei incät numai absida altarului a mai rämas neatinsä, motiv pentru care, in contextui de dupä lärgirea §i extinderea navei, nu se mai armoniza cu noile volume.

Din fi§a monumentului putem u§or constata formele §i aspectui bisericii dispärute (Pl.XXlV.a, b.), dar färä a oferi date corecte in ce prive§te dimensiunile §i forma peretilor bisericii. Pentru renovarea bisericii, intr-o primä etapä, Cooperativa „Constructorul" din Tärgu-Mure§, in anul 1973 intocme§te documentatia tehnicä, intre care §i releveul edificiului, pe care il consideräm ce- I mai pertinent intocmit, acesta ständ la baza descrierii monumentului dispärut (Pl. XXIV.c).

Biserica inscria un plan dreptunghiular simplu, cu laturile lungi in märime de 10,50 m pe latura sudicä, 11,65 m pe latura nordicä §i о lätime totalä de 7,40 m, deci о märime considerabilä, dacä о comparäm cu aceea a altor editicii similare. Interiorul cuprinde cele douä spatii traditionale: pronaosul in