Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu: Furcile de tors din colecţiile etnografice mureşene
212 AURELIA DIACONESCU popularä spune cä intotdeauna fetele sä punä caiere ín furcä §i sä toarcä de zor spre zilele Babéi Dochia. Fata care va isprävi mai repede torsul aceea se va märita mai Tntäi. Baba Vräncioaia - spune legenda l-а primit pe §tefan Cel Mare torcänd ín pragul casei. Colinda spune cä la alungarea din rai Adam a primit о sapä iar Eva о furcä de tors cänepä, arätändu-i-se cum sä toarcä §i sä teasä pänza. Imaginea Evei torcänd §i a lui Adam trudind pämäntul, о Tntälnim in pictura popularä din interioarele bisericilor de lemn din Transilvania, in realizäri de о valoare artisticä, istoricä §i documentarä deosebitä. Obiceiurile, cäntecele, legendele §i povestirile legate de indeletnicirea torsului, aratä vechimea acestei ocupatii. Maica Domnului a tors, Maica Domnului este sfänta apärätoare a femeilor torcätoare. Furca §i fusul sunt lucruri de la Maica Domnului §i sunt sfintite prin multa lor folosintä de cätre mäinile harnice. О furcä veche se pástra in gospodäria täräneascä la fel ca un sfe§nic sau ca о candelä. De aceea furca de tors chiar §i atunci cänd este un bat neme§te§ugit, nu se pune in foe, nu se taie, nu se ciople§te, nu se face din ea un alt lucru, ci se pästreazä a§a cum este, la grindä ori in coituri dosite. Nu este bine sä se imprumute furca, ea nu se tine culcatä ci drept in picioare §i nu goalä. Furca se tine cu caierul pe ea §i cu fusul cu fir tors. Cänepa este sfäntä pentru cä dä ve§mintele cele mai apropiate de trupul omului. Ea este lucratä cu multä trudä, de aceea femeii care prelucreazä cänepa ii iartä Dumnezeu din päcate. §i nu este mai mare päcat decät sä furi cänepä, fuioare sau pänzä. Despre femeia care n-a lucrat pänzä in viatä traditia cerea ca la moarte sä fie imbräcatä cu cäma§ä din fuior pentru а-l fi mai u§or pe lumea cealaltä. Credintele vizau §i virtutile binefäcätoare ale cänepii. Tortul obtinut pentru prima datä de о fatä, avea puterea de a vindeca boli, sau de a proteja oamenii de teama de räu. „ínconjuránd cu el casa de trei őri, nimic nu se mai poate apropia“. La terminatui torsului se obi§nuia sä se läse cäteva fire de cänepä in värful furcii, cu credinta cä astfei bärbatul va fi päzit la pädure impotriva accidentelor. Multe actiuni aveau menirea de a provoca imbunätätirea insu§irilor cänepii, pe calea analogiei magice cänd se punea in furcä primul fuior pe ulitä cät mai departe speränd in obtinerea unei pänze cät mai Iungi. ín trecutul satelor noastre, copilul nu se läsa singur §i nu se tinea in intuneric, altfei necuratul il schimba §i läsa un copil de al lui in loc. Copilul schimbat avea capul mare §i nu §i-l putea tine drept, era slab, in§irat, §i cu picioarele moi. Pentru a fi recuperat copilului i se fäcea un ritual asemänätor cu obiceiul practicat in confectionarea „Cämä§ii Ciumii“, a§a cum in lumea satului pentru a nu mai visa moroi, femeile in värstä se duceau la mormäntul celui bänuit de a fi moroi, ii semänau pe mormänt mei de 9 ani §i ii ingropau längä cruce trei fuse, puse de-a-ndärätelea. Satui romänesc a avut dintotdeauna douä §coli. Pe de о parte §coala oficialä §i de cealaltä о §coalä liberä färä ore fixe, färä statornicie, о §coalä care a circulat din casä in casä, cu popasuri, la lucru impreunä. Aceasta a fost §coala-§ezätoare sträveche de cänd lumea. Programul §ezätorii era ceea ce numim „comorile poporului“ pentru cä in §ezätori se impletea munca cu petrecerea.
