Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu: Furcile de tors din colecţiile etnografice mureşene
FURCILE DE TORS 209 10,5 cm - coronite orizontale de trifoi cu 4 foi 9,5cm - pe diagonal ghirlande cu trifoi cu 4 foi 10 cm - pe verticalä §iruri de trifoi cu 4-6 foi Dacä privim in ansamblu motivele ornamentale, este evidentä frecventa mare a trifoiului cu 4 foi simbol al norocului, dat fiind faptul cä in majoritatea lor furcile de tors erau däruite fetelor dragi sau tinerelor neveste. Aläturi de motivele ornamentale pe furcile de tors se incrustau diverse inscriptii intre care cel mai adesea se numära numele sau initialele fetei sau a femeii cäreia ii era destinata furca, numele sau initialelel celui care däruia furca de tors sau anul confectionärii ei. Aceste incrustatii se gäsesc in variate combinatii. Pe furcile de tors din colectiile etnografice ale muzeului nostru se gäsesc urmätoarele inscriptii: „Készül Emlékül“ - fäcutä ca amintire n.n. - 1910 S.G. Farkas Irma - inv. 233 „G.W. - 1918 Io. V.-inv. 501 „1879“-inv. 507 „Maria Rakoti“ - 1921 - Rakoti Todor - inv. 514 „Ion Blaga“ - inv. 516 „loan Groza“ - 1925 luna august - hurdugasca, inv. 517 „Rafila Kazan“- 1903 - inv. 518 „loan Cämpean“ - 1926 - inv. 519 „I.G. “-inv. 521 „D.I.“ - 1901 MONOR - inv. 526 „Petra Indrei“ - inv. 527 „1876“-inv. 2721^ „1839“ - B, Sz. J. Incastrat cu metal “ Peter Julis“ - inv. 2727 „N.l. - B. S. un läca§ cu oglindä - inv. 4357 „Opria S“- 1892-inv. 4362 „1896“ - Z.J.I.M. -f.n. Divers de Ia о regiune la alta, repertoriul ornamental, prin compunerea motivelor decorative in compozitii mai simple sau mai complexe, se remarcä о mare unitate stilisticä ce are la bazä aplicarea principiilor ornamenticii populare cät §i preluarea unor structuri decorative specifice transmise de-а lungul generatiilor prin forta modelatoare a traditiei. Din marea lectie a artei populare se invatä de-opotrivä frumosul §i temeinicul. Crestäturile de pe furcile de tors rámán „hieroglifé“ - furca pästorului nu este numai simbolul täranului román, ea ne dä §i mäsura virtuozitätii sale, nu dintr-o mänä grosolanä au ie§it acele perfect ränduite crestäturi ale furcilor de tors, cärora AI. Tz. Samurca§ le atribuie о origine tracicä. Dacä läzile de zestre s-au pästrat pänä azi ca formä, furcile de tors au evoluat, fiecare me§ter a adäugat la partea traditionalä nota personalä §i índemánarea de care vrea sä dea dovadä fatä de fiinta iubitä. In tovärä§ia milenarä a lemnului románul s-а rugat, a cántat §i a pläns. Principiile decorative íntálnite ín ornamentica furcilor de tors - simetria, alternanta, repetitia, la primii arti§ti - ciobanii, au fost impuse de natura inconjurätoare. Succesiune zilelor §i a nop^ilor a náscut principiul repetitiei - oránduirea mai multor crestäturi de aceia§i forrná §i dimensiune. De la dintii de
