Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii

20

lOAN EUGEN MAN

insä monumentul nu a dispärut cu totul. Prin grija §i strädania personalului de la Muzeul Etnografic din Reghin, matériáiul de constructie rämas a fost adus §i tratat in incinta institutiei, in vederea reconstruirii. Alegerea acestei biserici pentru salvare este motivatä de insä§i directorul institutiei, D-na Maria Borzan: „Douä au fost motivele care au determinat aceastä alegere. ín primul ränd, biserica reconstruitä este un monument de arhitecturä §i in al doilea ränd biserica este un veritabil document istoric, о paginä din zbuciumata istorie a acestor meieaguri, certificatul prezentei odinioarä acolo a populatiei románegti”. 95 Din vechiul edificiu au mai putut fi folosite doar 10 bärne, lucrärile de reconstruire debutánd la 20 martié 1997. Me§terii noului edificiu au fost о echipä din Bärsana, judetul Maramure§, condusä de I. Vlasin. О pertinentä descriere a fazelor de lucru, precum §i prezentarea unor date tehnice privind noul edificiu, ne-а läsat aceea§i autoare.96

In general, noul edificiu preia formele monumentului aflat la Mura Mare (Pl. XX.a). ín lungime de 7,50 m, biserica inscrie un dreptunghi cu laturile de 5,0 x 3,5 m, corespunzätor naosului, precum §i absida poligonalä ín patru laturi, cu о lungime de 2,50 m, cu várt in ax, decro§ul fiind mai accentuat, cäte 26 cm pe fiecare parte, insä laturile de pornire avänd un u§or unghi. in partea de vest a bisericii s-а amplasat pridvorul, cu о lätime de doar 80 cm, ce cuprinde trei deschizäturi, pe mijloc afländu-se accesul ce corespunde inträrii in biserica. Deasupra pridvorului, §i partial al naosului, se inaltä turnul-clopotnitä, scund §i cu galerie, acoperit cu un coif in 8 pante §i 8 dublocorni de cäte 2,80 m, respectiv 2,0 m lungime. Capetele bärnelor se prelungesc in exterior, cäte 13 cm (Pl. XX.b; PI.XXI.a, b). in interior remarcäm cele douä spatii: naosul in märimi de 4,78 x 3,30 m §i altarul in lungime de 2,36 m. inveli§ul interior formeazä о cupolä semicilindricä, care se racordeazä la altar prin intermediul unei bolti curbate, cäptu§itä cu scänduri. Iconostasul, opera sculptorului Moldovan loan din satui Idicel Pädure, poartä decoratii sculpturale reprezentänd funia räsucitä, rozete, flori, ciorchini de struguri. U§ile impäräte§ti §i cele diacone§ti au ghirlande de flori §i frunze (Pl. XXIII.a).

Valoroase sunt icoanele montate la präznicar, ce reprezintá scenele: „Na§terea Precistei”, „Buna Vestire”, „intámpinarea lui lisus”, „Intrarea in lerusalim”, Jnvierea”, „inältarea Ia cer”, „Pogorärea Sfäntului Düh”, „Schimbarea Ia fatä” §i „Adormirea Maicii Domnului”. Remarcabile sunt cele douä icoane ?mpäräte§ti: „lisus impärat” §i „Maria impäräteasä” (Pl. XXII.b), aduse de la biserica din lbäne§ti §i Jabenita, autor fiind Popa Gheorghe din §erbeni (1832- 1875). U§ile diacone§ti, rästignirea §i Moleniile au fost pietate de Constantin Gabor din Lunca Bradului. La 14 iunie 1998, cu participarea Prea Sfintitul Andrei, Episcop al Alba-Iuliei, noua bisericä este sfintitä, primind hramul „Täierea capului Sf. loan Botezätorul”.

OROIU. Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail §i Gavril”.

Component al comunei Band, satui Oroiu este situat pe cursul superior al päräului Valea din Jos, la sud de centru de comunä, fiind rezultatul contopirii a celor douä localitä|i istorice aläturat a§ezate: Oroiu de Cämpie §i Oroiu Secuiesc (Ungureni) a cäror vaträ era sträbätutä de granita dintre Comitatui Turda §i Scaunul Mure§. Localitatea este atestatä documentar din anul 1332, in care este amintit acel „saceros de Vrei”. 97 De§i denumirea oficialä de „Oroiu