Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu: Furcile de tors din colecţiile etnografice mureşene
FURCILE DE TORS 199 este periculoasä, ea atärnänd greu, devenind barocä, tinzänd la sävär§irea formei, in arta popularä romäneascä aceasta nu se intámplá, conferindu-i acea clasicitate §i armonie, Tnsu§iri recunoscute §i care, prin concluzia §i sintetismul solutiilor au atras gändirea §i ochiul sculptorilor romäni moderni. Sträbätänd in timp istoria romänilor §i in spatiu, pämänturile romäne§ti oricánd §i peste tot, ne intämpinä о prezentä statornicä, severä §i ocrotitoare, binefäcätoare in timp de расе, intunecatä la vreme de räzboi - pädurea. insä§i denumirea de Transilvania, aläturi de Kara Vlahia datä Tärii Romäne§ti, Kara Bogdania pentru Moldova i§i au rädäcinile in aceea§i imagine a unor täri apärute din umbra codrului de nepätruns, numit de popor „pädure intreagä“, „pädure merie“, „pädure surdä“, „pädure nebunä“, „pädure umplutä“ - marea rezervä strategicä a poporului román de pretutindeni. ín aceastä pädure i§i are sorgintea civilizatia romäneascä a lemnului, aici s-а näscut arta cioplirii lemnului, täräneascä §i medievalä in trecut, modernä in zilele noastre. Pädurile au pus la dispozitia omului un material bogát, u§or de prelucrat menit sä-i satisfacä cele mai variate cerinte de viatä §i de contort. Bogätia materialelor adunate in decursui anilor in colectiile muzeale, foarte unitare din punct de vedere al formei §i tehnicii de lucru, sunt diferentiate din punct de vedere decorativ. Aceste obiecte au tost confectionate vreme indelungatä cu mijloace rudimentäre in cadrul economiei autarhice täräne§ti. Furcile de tors din judetul Mure§ ca §i din intreaga tarä prezintä nu numai un interes tehnic ci §i unul artistic. Pentru pretuirea frumusetii ei, furca de tors, ca §i fusul §i präsnelul au fost adesea cäntate in folclor, pätrunzänd pänä in colinde, genurile cele mai traditionale de odinioarä. In afarä de furcile simple, mai putin intrebuintate se intälnesc furcile cu crestäturi, lucrate din tufä de alun, brad tänär, paltin, plop. Acestea sunt realizate cu mult gust, cu Ornamente armonios transpuse de cätre feciorii päcurari sau pästori de vite. Cercetarea decorului transpus pe uneltele din lemn pune in luminä о serie de confluente functionale, morfologice §i artistice ale cäror rezultate spirituale se inscriu in imensul tezaur de valori ale fondului principal comun, propriu culturii §i artei populare romäne§ti. decorativä a uneltelor i§i are temeiul istoric in procesul de etnogenezä in relatia dintre mänä, prima „unealtä“ a omului §i intregul §ir de unelte fäurite cu aceasta in rolul economic §i pretuirea socialä a uneltelor, in dezvoltarea lor continuä, nemijlocit corelatä cu viata, istoria §i näzuinta formativä a omului. Din punct de vedere etnologic §i etnopsihologic, unealta prin raportul direct §i diversificat pe care-l inlesne§te cu cadrul natural, constituie un mijloc de manifestare a individualitätii creatorului popular. Simpli gospodari pentru propriile trebuinte au demonstrat о indelungä aplicare in näscocirea, in fäurirea, in reproducerea traditionalä sau perfectionatä a lucrurilor de uz gospodäresc sau individual. Chiar dacä instrumentul utilizat a fost rudimentär mesterül popular i-a pus in valoare in mod ingeniös toate posibilitätile tehnice. ín zona Muntilor Cälimani §i Gurghiu furcile de tors sunt bogát ornamentate pe intreaga suprafatä atät cu motive geometrice redate riguros cät §i negeometrice. Pe längä simbolistica folcloricä sau religioasä in decorul
