Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu: Furcile de tors din colecţiile etnografice mureşene
200 AURELIA DIACONESCU furcilor de tors Tntälnim §i Ornamente cosmomorfe íntr-o desävär§itä stilizare geometrica. Dintre obiectele §i uneltele din lemn utilizate in industria casnicä textilä, furcile de tors au devenit de о mare frumusete, adevärate opere de artä imbinate in trecut cu un pronuntat rost social. Executarea acestora solicitä intreg talentul tinerilor fläcäi care lucrau furci pentru fetele din sat. Pe de altä parte §ezätorile sau cläcile de tors din timpul iernii au constituit ocazii dintre cele mai deosebite spre a evidentia frumusetea furcilor de tors. ín gospodäria täräneascä sunt foarte putine obiecte din lemn care sunt destinate numai decorärii a§a cum este adevärat cä majoritatea obiectelor din lemn constituie §i adevärate creatii de artä popularä plasticä ce au un scop utilitar bine stabilit. Multe obiecte sunt create de omul care folose§te nemijlocit pentru alte categorii - cum este §i cazul furcilor de tors - nu se cerea о practica me§te§ugäreascä deosebitä. Lucruri de о deosebitä frumusete §i о bogatä fantezie au ie§it din munca plinä de migalä a agricultorului sau a pästorului. Furca de tors poartä amprenta dragostei de frumos amprenta unei indemänäri §i iscusinte deosebite. Interesül pentru cunoa§terea artei prelucrärii lemnului la romäni apare abia la inceputul secolului XX, cänd iese de sub tipar cea dintäi lucrare privitoare la acest domeniu, scrisä de un pasionat cercetätor §i culegätor al creatiei artistice ín lemn din sudul Transilvaniei - D. Com§a, in „Album de crestäturi in lemn“ (cu 243 de reproduced de piese din lemn) apärutä la Sibiu in anul 1909.Albumul contine §i ilustratie din tinuturile mure§ene: furca de tors din Bahnea. ín lucrarea „Album de crestäturi in lemn“ (D. Com§a, 1909), autorul a ralizat clasificarea furcilor de tors in Furci simple Furci cu coarne Furci inc restate Furci pietate Furci increstate §i pietate Uneori se impodobesc cu fä§ii, pläci sau tinte de metal - inv. 2727 - ori cu bueäti de oglindä - inv. 4357-, Frecventa combinare a unor tehnici diferite este о altä caracteristicä а lemnului ce face aproape imposibilä о clasificare a obiectelor numai in functie de tehnica utilizatä. ímbinarea tehnicii §i a procedeelor de lucru conferä intr-o mare mäsurä un caracter deosebit acestor creatii a§a cum sublinia N. lorga: „Existä о anumitä unitate in toate aceste produse ale artei populare; aceasta constä toemai in ornamentatie, reducerea a tot ce pretind sä reprezinte aceste figuri schematice, la constructii liniare, la notatii abstracte. Triunghiuri, romburi, linii oblice paraleie, cruci, servesc la redarea a tot ce se prezintä privirii artistului naiv“. Uneltele sunt cele cu váriul ascutit de otel dur, din lamä de coasä, foarte potrivite pentru inciziile §i crestäturile märunte ale furcilor de tors dar se folosea in egalä mäsurä §i briceagul cu täi§ul u§or curbat, cutitul sau custura. Tehnicile de decorare a furcilor de tors au fost influentate de esentele lemnoase folosite. Esentele lemnoase moi - bradul - in cazul furcilor de tors din Valea superioarä a Mure^ului §i poalele Muntilor Cälimani s-au pretat la tehnica incizärii iar
