Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii
VECHI BISERICI DE LEMN DIN JUDEJUL MURES 19 de Mure§, eveniment petrecut cu mai multe decenii in urmä. Provenienta ei de la lara de Mure§ este preluatä de unii autori, sub aceastä forma fiind §i cunoscutä. 89 Ín orice caz, la lara de Mure§ de múlt timp nu mai exista edificiu de lemn, insä, potrivit Sematismului jubiliar din 1900, aici incä exista „Biserica de lemn din an 1790”.TMDespre Mura Mare, tot §ematismul din 1900 aratä: „Biserica de lemn din an 1817 in onoarea Sf. Nicolae”, 91 care exista §i in secolul al XVIII-lea, precum ne indicä conscriptiile din 1750 92 §i 1760-1762. 93 Am putea accepta ca datä a realizärii monumentului, cu unele rezerve, anui 1790, о motivatie fiind §i faptul cá bisericile cu muchie in ax, ca cele din Nadä§a, Välenii sau Cuci, au fost ctitorite cel tärziu pänä la mijlocul secolului al XVIII-lea. §i totu§i, biserica poate fi consideratä mai veche, remarcä fäcutä de cercetätoarea loana Cristache-Panait, cänd aräta: „La intälnirea laturilor capetele tuturor bärnelor se prelungesc in exterior, amintind tehnica de la exemplare strävechi de case §i §uri din Muntii Apuseni. Un luminator, in formä de aripi deschise (0,25 x 0,17 m) a fost crestat in douä bärne ale absidei"... „Eiementele relevate, la care adäugäm dimensiunile peretilor (ai navei 10 m x 3,80 m, ai absidei doi de 2 m fiecare, iar cei in ax de cäte 1,70 m; inältimea de 1,60 m), ne determinä sä afirmäm cä ne afläm in fata unui monument din al XVII-lea veac”94 Planul bisericii inscria formele traditionale: о navä de formä rectangularä, care spre est cuprindea absida poligonalä u§or decro§atä, in patru laturi, cu muchie ín ax (Pl. XIV.b). Peretii bisericii erau realizati din cäte §ase bärne de stejar, sträpunse doar de minusculele ferestre. Potrivit acestei dispozitii planimetrice, intuim §i partiul ce asigura schema: pridvor - pronaos - naos - altar, fiecare avänd formä dreptunghiularä, cu exceptia absidei in formä poligonalä (Pl. XV.a, b). Decro§area acesteia din urmä e solutionatä discret, prin reducerea lärgimii cu circa 10-15 cm pe fiecare parte. Intrarea in bisericä se afla pe latura de vest a pronaosului, al cärei ancadrament se termina intr-un segment de arc cu ajutorul unor contrafi§e profilate concav. Spre apus era pridvorul care avea pälimar §i stälpi, ale cärui párti laterale erau inchise cu scänduri, categoric realizat ulterior bisericii, probabil odatä cu strämutarea la Mura Mare (PI. XVI.a, b; PI. XVII.a, b; PI. XVIII.a, b). Rämänänd la istoricul monumentului, il putem include in categoria bisericilor cälätoare, cunoscänd cäteva strämutäri de la о localitate la alta. Rämasä färä enoria§i, ca urmare a deznationalizärii romänilor din lara de Mure§, dar §i din zonä, biserica este vändutä unui localnic din satui Isla, pentru a construi din ea о anexä gospodäreascä. Intämplarea face ca in anul 1920 biserica (materialele pästrate) sä fie räscumpäratä de un anume Botog Iosif din Mura Mare, care о a§eazä in grädina gospodäriei sale, aflatä in sat, devenind biserica familiei. О perioadä biserica s-а aflat in grija familiei, pänä la moartea urma§ului lui Botog losif, probabil un nepot, dupä care inträ in acél värtej al degradärii totale (Pl. XIX.a, b). Expusä timp de mai multi ani tuturor anotimpurilor, agentilor atmosferici §i factorilor biologici, cu invelitoarea acoperi§ului inaptä de a mai retine apa §i vántul, in ultimele decenii ale secolului al XX-lea biserica s-а prábu§it, singurele elemente care s-au mai pästrat fiind cele de compartimentare a spatiului §i prestolul improvizat dintr-un capitel baroc, din piaträ.
