Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii
18 lOAN EUGEN MAN sculptat cu motivul vitei de vie. Absida avea un acoperi§ interior, format dintr-un segment de arc §i trei panouri curbe care convergeau spre bolta navei. Tot cu ocazia strämutärii, peretii bisericii au fost tencuiti ín interior §i exterior, interventie ce a acoperit eventualele picturi interioare, dar §i decoratia exterioarä a structurii portante. Stratui de tencuialä s-а aplicat pe leaturi prinse de bärnele peretilor. Pe laturile de nord §i sud ale navei se aflau ferestrele, simetric pozitionate: cäte una pentru cele douä module ale pronaosului, cäte douä la naos, in märimi de 80 x 100 cm §i 70 x 100 cm §i trei ferestre la absidä cu deschideri de 50 x 70 cm, dimensiunea cät a§ezarea lor demonstränd faptul cä erau о creatie ulterioarä ridicärii bisericii. Probabil tot atunci Tnvelitoarea din §itä a fost ínlocuita cu aceea din tiglä solzi. Era firesc ca vechea decoratie picturalä sä nu se mai pástreze. ín anul 1912 pictorul Burani Emil picteazä, sau repicteazä, friza Apostolilor §i praznicele. U§ile impäräte§ti, databile in secolul al XVIII-lea, contin coarde de struguri in jurul icoanelor destinate Bűnei Vestiri, aducänd cu cele aflate la Bäita sau Reghin. Numai cä, ridicändu-se intre anii 1977-1980 о bisericä nouä de zid, aläturi de cea veche de lemn, aceasta din urmä nu a mai primit reparatiile necesare, de§i cercetätoarea loana Cristache-Panait considera atunci cä a sosit „.. prilejul restaurärii celei de lemn, in forma originarä §i a recuperärii decoratiei pietate”82 Din nefericire, färä a se mai incerca restaurarea vechiului monument, la solicitarea parohiei, in anul 1977, acesta este demolat, 83 pe locul unde era situat altarul ridicändu-se о troitä de marmurä. (Pl. XIII.b). Din patrimoniul bisericii de lemn s-au pästrat iconostasul §i chivotul. MURA MARE. Biserica din lara de Mure§, reconstruitä la Reghin sub hramul „Täierea capului Sf. loan Botezätorul”. ín secolul al XX-lea, satui Mura Mare, apartinätor de comuna Gorne§ti, incä avea douä biserici de lemn, intre care §i bisericä „Sfäntu Nicolae”, de tipologie diferitä, cu absidä poligonalä in cinci laturi, nedecro§atä. Timp indelungat bisericä ce formeazä obiectul tratärii de fatä a fost omisä din lista monumentelor istorice §i de artä, a cärei istorie are prea putine documente §i märturii de epoeä. Component al comunei Gorne§ti, satui Mura Mare este situat aproape de izvoarele päräului Petrilaca, pe drumul comunal ce face legätura cu drumul judetean D. 135/A. Timp de secole, localitatea a purtat denumirea de Sidrie§u Mare, documentar fiind atestatä cu aceastä denumire, din anul 1359 ca Zedryes (Sidrie§), iar din 1733 ca Nagy Szederjes (Sidrie§u Mare). 84 Permanent a fost о localitate micä, dar cu о populatie majoritar romäneascä: Tn anul 1857 la un total de 167 locuitori erau 159 romäni uniti, 85 in anul 1900 la 250 suflete erau 230 romäni, 86 in 1832 din 334 locuitori romänii reprezentau 328 locuitori. 87 In ultimele decenii numärul locuitorilor scade drastic, intrueät in anul 1992 localitatea mai avea doar 80 locuitori.88 De la inceput arätäm faptul cä vechea bisericä de lemn din lara de Mure§ (Pl. XIV.a) nu mai existä, insä ajungänd in stare de präbu§ire a fost reconstruitä pe un alt amplasament, in incinta Muzeului Etnografic din Reghin. Odinioarä sätenii din Mura Mare vorbeau de о strämutare a bisericii de la lara
