Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii

VECHI BISERICI DE LEMN DIN JUDEJUL MURE?17

grämezi de materiale de constructie rämase: bärne ale peretilor, arce dublouri, resturi ale tälpii de sustinere (Pl. IX. a). ín locul bisericii demoíate s-а realizat un nou edificiu din cärämidä, de о forrná prea putin asemänätoare cu aceea а bisericilor romäne§ti (Pl. IX. b).

LOGIG. Biserica „Sfänta Treime”.

Component al comunei Lunca, satui Logig se aflä situat lateral drumului ce leagä Reghinul de Bistrita. Registrele de dijme papale din anul 1332 fac cunoscutä prima atestare documentarä a localitätii, aici fiind amintit preotul Hengmann, ca „sacerdos de Villa Ludvici”, „Villa Luduici”.76

Anul ridicärii läca§ului de aici nu ne este cunoscut. §ematismul jubiliar din anul 1900, pe längä unele date privind structura pe confesiuni a locuitorilor, face mentiunea: „Biserica de lemn din an 1837 in onoarea Prea Säntei Treimi”.77 La rändul säu, §ematismul ortodox din anul 1996 indicá ca data a realizärii bisericii anul 1827. 78 Dacä traditia spune anul 1837, conscriptia lui Clain indicä existenta unui läca§ de cult la Logig in anul 1733, 79 atestare confirmata in 1750 80 §i in 1760-1762.81 A§adar, färä intentia de a conferi vechime mai mare decät are in realitate, informatia din prima conscriptie devine precumpänitoare in aprecierea ridicärii monumentului, care trebuie considerata in raport cu anul 1733, deci о datare „ante quem”. ín aceastä situatie, consideräm cä in anul 1837 a avut loc strämutarea pe actualul amplasament а bisericii mai vechi, initial situatä pe un deal invecinat (PI. X.a).

Cu tot regretul cä biserica nu s-а mai pästrat, avem satisfactia pästrärii unor date cu Statut de document privind monumentul: releveul intocmit cu ocazia solicitärii acordului de desfiintare (Pl. X. b, c; Pl. XI. a, b) §i unele imagini realizate inainte de demolare. (Pl. XII. a, b; Pl. XIII.a). Purtänd hramul „Sfänta Treime”, biserica inscria un plan in forrná dreptunghiularä, specific läca§urilor de lemn romäne§ti, la capätul de est avänd absida poligonalä in cinci laturi, nedecro§atä. Nava bisericii avea о lungime de 13,80 m §i о lätime de 5,90 m. Initial biserica avea laturile de miazäzi §i miazänoapte mai scurte, insä presupunem cä in anul 1837 capätul de vest al navei este prelungit cu circa 2,80 m, formänd spatiul pronaosului in lungime totalä de 6,70 m, la care surprindem limita vesticä anterior avutä, precum §i naosul in lungime de 6,90 m. Limita dintre cele douä spatii liturgice este marcatä de u§a primezului ce forma peretele despärtitor. Deasupra pronaosului extins s-а realizat turnul-clopotnitä, a cärui siluetä se inälta bini§or deasupra coamei acoperi§ului navei. La capätul estic al navei, din dreptul peretelui divizor al iconostasului, se afla absida altarului, poligonalä in cinci laturi, nedecro§atä, cu о lungime de 2,90 m, la care sesizäm cele douä laturi de pornire in lungime de circa 2,60 m, pe cänd cele de capät erau cu múlt mai reduse, doar de circa 1,0 m.

Spatiul interior al navei initiale avea о boltä semicilindricä al cärei punct de pornire, prin arcele dublouri, il constituiau grinzile interioare adäugate cununii, punctui maxim de inältime al boltii fiind de 4,20 m de la pardosealä, diferenta de inältime fatä de aceea a altarului fiind suplimentatä de un arc