Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii
16 lOAN EUGEN MAN edificiului este mai veche. Cele 10-11 ränduri de bärne, ce constituiau structura portantä a navei, aveau liniatura intreruptä doar de cele douä ferestre de märime moderatä. Interiorul edificiului avea acoperi§uri formate dintr-o boltä semicilindricä ín leagän peste naos, la fei §i la altar, cu deosebirea cä aceasta se afla in lätimea peretilor paraleli, fiind racordatä poligonului de est prin intermediul celor trei fä§ii curbe. Existenta tavanului drept peste pronaos ne Tndeamnä sä presupunem cä, fie concomitent cu ridicarea edificiului, fie ulterior acestei actiuni, deasupra acestuia s-а ridicat turnul —clopotnitä, dotare la care ulterior s-а renuntat, construindu-se о nouä clopotnitä deta§atä edificiului de bazä. Probabil tot atunci, sau cu о altä ocazie, s-а procedat la prelungirea naosului spre vest, prin cuprinderea vechiului pronaos §i construirea altuia. Schimbarea este doveditä de prezenta aproape la mijlocul naosului a picturii ce reprezintä „Evangheli§tii”, temä care, de regulä, indicä capätul de vest al incäperii. in deceniul al §aselea al secolului al XX-lea, alte lucräri aduc modificäri structurale bisericii: la capätul de vest este adäugatä о Tncäpere realizatä din scänduri, un fei de pridvor Tnchis, ce nu avea nimic Tn comun cu arhitectura constructiei initiale, iar Tnvelitoarea din §itä a fost inlocuitä cu alta din tiglä. íngreunandu-se sarcina peretilor, pentru consolidarea Tntregii structuri, s-a procedat la montarea perimetralä a unor stälpi de sustinere. Din vremuri vechi biserica din Cecálaca a avut zugravi buni, ca urmare a existentei in apropiere a mänästirii de la Atinti§, insä datoritä vicisitudinilor vremii, actiunii apei ce a pätruns prin acoperi§, decorul pictural a fost grav afectat. Pronaosul §i tronsonul de vest al naosului nu pästrau urme care sä indice un eventual decor pictural. Erau resturi de picturä Tn partea esticä a naosului, care, cu toatä degradarea survenitä, demonstrau talentul zugravului. Un medalion Tnconjurat de heruvimi §i íngeri este delimitat de friza mucenicilor, reprezentati in arcade; ín registrul na§terii boltii, pe laturile de nord §i sud, intrun chenar format din panglici, exista imaginea a cäte unui Evanghelist §i cäte о scenä din ciciül Patimilor lui lisus Hristos, precum: „Biciuirea pe stälp”, „Incununarea cu spini”. Acestea, impreunä cu friza Apostolilor §i icoana „lisus arhiereu”, le putem atribui lui Popa Nicolae, cunoscutul zugrav din Feisa, care in 1790 activeazä §i la Chetani. ín schimb, timpanul de vest al naosului, cu scena „Rästignirea lui lisus Hristos” cu mucenicii, ca §i icoana impäräteascä „Deisis”, pe care se afla insemnarea din 1715, dovede§te prezenta lui loan Zugravu. Tot el este autorul u§ilor impäräte§ti cu scena „Buna Vestire §i cei patru Evangheli§ti”, reprezentatä intr-un decor arhitectonic. in 1719 este prezent la mänästirea din Chiheru de Sus. Icoana „Deisis”, prezentatä intr-o facturä bräncoveneascä, este realizatä in anul 1728 de zugravul lacov de la Rä§inari. In schimb, icoana de hram „Cuvioasa Paraschiva”, rämasä dintr-o frizä a praznicelor, este creatia lui Toader Zugravu, asemänätoare céléi din 1753 de la Härtäu. Ultima icoanä, „lisus Hristos”, datatä in 1761, cu о retea de romburi pe fondul neutru, ce inscriu rozete, prin liniatura ochilor §i a petelor roz ce contureazä obrajii, il aminte§te pe pictorul Nechita Zugravu, 75 insä paternitatea lui Toader Zugravu nu este exclusä (Pl. VIII. a, b). Din nefericire, in anul 2000 biserica este demolatä in modul cel mai brutal, nefiind intocmitä, in prealabil, о documentatie (releveu), care sä-i facä cunoscutä forma tipologicä, elementele de constructie, decorul exterior §i interior avut. La data cercetärii pe térén, in vara anului 2004, mai existau douä
