Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Dr. Valer Pop: Icoanele pe sticlă din judeţul Mureş II
ICOANELE PE STICLÄ ÍN JUDETUL MURE§. II. DR. VALÉR POP 2. Icoanele de lernuteni f a. Preliminarii istorice A§ezat la íntálnirea colinelor Cälimanilor cu Muntii Gurghiului §i cu §esul Cámpiei Transilvaniei, órádéiul de pe Mure§ - Reghinul - era format ín veacul al XVIII-lea dintr-o vaträ säseascä - Reghinul Säsesc (burg din secolul al Xll-lea), dintr-o intinsä suburbie, ín partea de est a ora§ului, locuitä de unguri §i románi - Reghin Sat sau Reghinul Unguresc §i un sätuc romänesc ín partea de sud-vest - lernuteni, actualmente cartier al ora§ului Reghin. Satui iernuteni a fost atestat documentar pe la anul 1332 - sacerdos de Arnolfaia, sacerdos de villa Redualdi, mentionat pe la 1854 sub denumirea de lernotfaia sau lornotfaia, cum s-а pästrat ín terminológia localä.1 Localitatea este consemnatä ín conscriptia lui Inochentie Micu Klein din 1733 avánd „70 de suflete de románi greco-catolici iar bisericá §i preot nu avea”." Numärul romänilor trebuie sä fi fost múlt mai maré, nefiind cuprin§i ín Conscriptie románii neuniti - ortodoc§i. Conscriptia lui Bucov din 1760 - 1762 consemneazä existenta unui loca§ de cult ín localitate, färä sä mentioneze dacä apartinea cultului greco-catolic sau ortodox.'" Date mai amánuntite despre istoricul bisericii din lernuteni le avem de la Petru Maior, corifeu al §colii Ardelene, care a desfa§urat aproape un sfert de veac о särguincioasä muncä de emancipare nationalä a romänilor din zona Reghinului, mai íntái ca preot ín Reghin din 1784 §i apói ca protopop al Gurghiului. Petru Maior consemneazä ca preot ín lernuteni pe popa Pätru la 1767, venit din Moldova §i hirotonisit de episcopul Klein iar ín 1785 íl mentioneazä pe popa Onu, pentru care a íntreprins о anchetä, ín calitatea sa de protopop al Gurghiului, deoarece preotului i s-а desfiintat postul, din lipsá de fonduri iar sätenii au fäcut о plängere la episcopie ceränd ca preotul sä rämänä in sat, angajändu-se sä-l subventioneze prin contributia lor.'v Ín documentele vremii nu mai este mentionat decät popa Teodor Precup la 1842.v E posibil ca о perioadä biserica sä nu fi avut preot, asistenta religioasä fiind oficiatä de dascälul bisericii, situatie frecventä in secolul al XVIII-lea §i prima jumätate а secolului al XlX-lea. Petru Maior consemneazä aceastä stare de lucruri mentionänd hirotonisirea multor preoti din rändul dascälilor de biserici dupä о pregätire prealabilä.vl
