Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Mihai Camilar, Maria Camilar: Contribuţii la cunoaşterea gospodăriei tradiţionale huţăneşti din Bucovina
144 MIHAI CAMILAR, MARIA CAMILAR Pe baza cercetärii amänuntite a gospodäriilor de acest gen, rämase dintr-o epocä mai indepärtatä sau mai apropiatä am reu§it sä facem unele remarci §i unele considerate ín timp, aceste tipuri de gospodärii s-au dezvoltat adaptändu-se planului §i arhitecturii caselor, profilului §i destinatiei constructiilor, a modului de grupare a acestora, a plasärii §i orientärii fatä de cäile de acces, a sursei de apä sau a punctelor cardinale, totul fiind adaptat la о economie traditionalä pastoralä de facturä autarhicä. Un aspect aparte este adaptarea acestora la terenul in pantä, intälnit in special la gospodäriile risipite prin munti, a§ezäri de tip cätun sau cu tótul izolate, distanta dintre eie fiind chiar de cätiva kilometri. Rezultat al unui dialog permanent dintre comunitätile hutule §i mediul in care au träit, dintre om §i naturä, gospodäria de tip “ocol intärit” este un element definitoriu pentru conturarea unui specific etnic local, ca cea mai autenticä gospodärie pastoralä din Bucovina, neintälnitä nici la romäni sau la alte etnii de aici. ínclinám sä eredem cä, hutulii au dezvoltat in Bucovina un tip de gospodärie, cu care au venit gata invätat din locurile lor de ba§tinä, din moment ce §i in pärtile poloneze locuite de hutuli se intälnesc asemenea complexe. Dar, realitätile locale, in maré parte asemänätoare cu cele din pärtile de provenientä ale hutulilor au dus la unele noutäti §i transformäri ce au fost conturate in structura gospodäriilor de aici. La sosirea lor in Bucovina, hutulii au defri§at suprafete intinse, uneori intränd in conflict cu autoritätile locale, creänd locuri pentru a§ezäri, suprafete pentru fänete §i pä§uni precum §i teren cultivabil, ei preferänd intotdeauna sä se statorniceascä cät mai izolati prin munti. Cu toate cä, guvernatorul general al Bucovinei, austriacul Enzenberg a obtinut dezlegare din partea autoritätii imperiale de la Viena pentru a-i obliga pe hutuli sä se a§eze §i sä formeze sate cät mai compacte(7, pe väi sau pe platouri cät mai deschise, incercärile au rämas zadarnice, chiar §i pänä in zilele noastre. Nici chiar in főstül régim politic al Romäniei ei nu au renuntat la inältimi, motivänd diverse cauze, sfidänd consträngerile de tot genul, invoeänd suprafetele intinse ce le erau in proprietate (zona nefiind cooperativizatä), pentru ca in cele din urmä sä fie tolerati in mod subtil. Credem cä incä din secolul al XVIII-lea gospodäria cu “ocol intärit” a avut aici о mare freeventä, ea apartinänd celor ce au ocupat suprafete intinse de munte (uneori cäte un munte intreg pentru о familie), departe de vetrele satelor din vale, in constituire. Unii prophetari avänd gospodärii in satele din vale, aveau §i gospodärii prin munti, construite pe proprietätile acestora. Aceste gospodärii cu toate laturile inchise, au casele §i acareturile grupate intr-un poligon, de cele mai multe ori un patrulater, avänd о curte interioarä. Mentionäm cä, toate constructiile din cadrul acestei gospodärii sunt in totalitate din lemn. Gospodäriile de tip “ocol intärit” sunt specifice §i altor zone etnografice ale Romäniei: Tara Vrancei, Bran, Valea Jiului hunedorean, Märginimea Sibiului, Banat sau Muntii Apuseni(8, cu forme aparte, acestea fiind freevent intälnite §i in satele cu populatie germanä sau maghiarä din Transilvania. Despre originea acestui tip de gospodärie la romäni, pärerile cercetätorilor sunt impärtite. Dacä gospodäriile de acest gen, dezvoltate in partea apuseanä a Ungariei sunt puse pe seama influentelor austriece (din Stiria)(9 §i cä in urma colonizärii sa§ilor in Transilvania s-а primit un puternic
