Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Mihai Camilar, Maria Camilar: Contribuţii la cunoaşterea gospodăriei tradiţionale huţăneşti din Bucovina
CONTRIBUTU LA CUNOA$TEREA GOSPODÁRIEITRADIJIONALE 145 impuls local, cele din Bucovina, aparjinánd numai hutulior, ar putea fi puse pe seama traditiei acestei etnii, drept mo§tenire a zonei de unde au provenit (Polonia). Acest tip de gospodärie a fost specific Poloniei aproape pe íntreaga perioadä a feudalismului(10. Este destul de greu de atribuit originea acestei gospodärii hutäne§ti pe seama unei influente ungure§ti, din moment ce “curtea Tnchisá” de la unguri (keritet udvar) este cosideratá múlt mai veche, datänd Tncä de ínaintea stabilirii acestora Tn Transilvania, pe cänd in Polonia §i cu atät mai mult Tn Bucovina ea este prezentä cu multe secole mai tärziu, in plin feudalism, cu о frecventä mai mare In ultima parte a acestei perioade(11. Gospodäria cu “ocol Tntärit”, trebuie pusä Tn primul ränd pe seama caracterului pastoral al zonei de provenientä a acestei populatii §i a teritoriului Tn care s-au stabilit prin imigrare Tn secolul al XVIII-lea (Bucovina). Aceastä gospodärie este aid, Tn Bucovina, perfect adaptata la mediul §i specificul economic local, plasatä de preferintä pe culmile muntoase §i nu ca cele din Pusta hungarä, ce au la origine mai degrabä motive de ordin istoric §i mai putin economic. Aparitia acestui gen de gospo-därie pe teritoriul Bucovinei nu are nimic comun cu presupunerea cä aceasta s-ar Tnscrie unei traditii romäne§ti de ocrotire a avutului §i vietii omene§ti cu ajutorul diverselor forme de Tntärire de tip “cetate de pämänt” din epoca de dinainte de cucerirea maghiará(12. Acest aspect este exclus pentru Bucovina deoarece nicäieri nu am Tntälnit gospodärii de acest gen ale romänilor de aici, mai vechi sau cel putin contemporane cu cele ale hutulilor §i nici vreo §tire scrisä, gospodäriile Tntärite apartinänd doar unei traditii constructive §i pastorale ale hutulilor din nordul tärii(13, a dezvoltärii acestora din ocolurile pentru animale(14. Aceastä ultimä parte din afirmatia de mai sus este compatibilä, de presupus pentru cä hutulii au practicat un tip de pästorit cu о pendulare dublä asociat cu о agriculturä de munte, specificä, prin recoltarea, depozitarea §i consumarea fänului pe loc, dublatä §i de cultivarea pämäntului Tn mod resträns, doar pentru unele cerinte personale. ín acest caz, oamenii locurilor §i-ar fi putut Tntäri locul de adäpostire a animalelor urcate la munte Tn timpul iernii (pe timpul consumului fänului, greu de coborät pe pantele abrupte), cu garduri puternice din bärne de brad pentru ca vietätile sä fie ferite de sälbäticiuni sau chiar §i de räufäcätori (hoti de animale, des Tntälniti Tn Bucovina de altä datä). Dar, ocolul Tntärit presupunea §i construirea adäpostului pentru om, chiar cu un contort minim la Tnceput, treptat adäposturile umane din munti, devenind adevärate case ca §i cele din satele din vale, §i Tmpreunä cu adäposturile animalelor devenind adevärate complexe gospodäre§ti. Printre altele, a§a se explicä de ce aici, aceste gospodärii se Tntälnesc §i acum numai izolate prin munti, Tn zona subalpinä a fänetelor §i pä§unilor sau cel mult Tn cätunele risipite (Piai - Moldova, Sulita, Sala§, Ulma, Bucovine§ti - Brodina, Mägura - Ulma, Pohoni§ - Brodina de Sus sau Tn comuna Moldovita). La aparitia §i dezvoltarea acestor tipuri de gospodärii hutäne§ti mai intervin §i alti factori de о naturä aparte, Tn afara perpetuärii unei traditii. La Tnceputul imigrärii, hutulii erau recunoscuti ca temuti prädätori de animale, ei fäcänd incursiuni de pradä pänä Tn Ardeal, hutulii erau deci hoti §i criminali, siguranta unui sträin chiar Tnarmat Tn arealul hutänesc era destul de
