Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Dorel Marc: Arhitectură populară în zona Mureşului Superior, Interferenţe privind evoluţia planimetriei, technicile constructive, ornamentica locuinţei
124 DOREL MARC §i puterii economice din cadrul familiilor, elemente apärute ca urmare a schimburilor culturale cu alte comunitäti precum §i a procesului de aculturatie din zonele de interferentä, a§a cum este §i cea de care ne preocupäm in studiul de fatä. Tehnicile constructive §i decorul arhitecturii zonei Mure§ului Superior prezintä de asemenea aspecte atát care tin de caracterul unitar, comun, cat §i de unele elemente specifice care pun in evidentä ingeniozitatea me§terilor locali in a rezolva anumite sarcini, gäsirea unor solutii constructive mai adecvate impotriva intemperiilor climatice, avändu-se in vedere cä aceastä zóna este bogatä in precipitatii iar inversiunile de temperaturä din depresiuni provoacä temperaturile cele mai scäzute din arealul Carpatilor romäne§ti. Ca §i in alte zone etnografice ale tärii, din punctui de vedere al modului de constructie, problemele tehnice esentiale urmärite au fost cele ale elementelor principale de sustinere, elemente purtätoare - pereti, grinzi, stälpi - precum §i cele ale elementelor sustinute sau purtate - tavane, bolti, stre§ini, invelitori. Totodatä, materia prima de bazä fiind lemnul oferit cu generozitate de Muntii Giurgeului , Cälimanilor §i Gurghiului, a determinat abordarea anumitor tehnici constructive specifice zonelor premontane sau montane, creändu-se dea lungul vremii aici о adevaäratä civilizatie a lemnului. Räspändirea casei de lemn in teritoriul de azi al judetului Harghita, főstül judet Ciuc, este oglinditä §i in statistica din anul 1910, unde, din 31.524 case, numai 431 erau construite din alt material decät lemnul2. De asemenea, arhitectura zonei trebuie investigatä avändu-se in vedere §i relatia dintre structra gospodäriei §i structura ocupationalä in zona Mure§ului Superior, care este mai u§or sesizabilä in vechile gospodärii mai ales din satele risipite care cuprindeau un mai mare numär de constructii monofunctionale, dispuse pe suprafete intinse, uneori chiar dänd senzatia la prima vedere de oarecare risipä in stäpänirea spatiului. Totodatä, trebuie avutä in vedere relatia dintre gospodärie §i cäile de acces, care este in general importantä, punänd in legäturä directä locuitorii cu comunitatea ruralä. in satele risipite insä, aceastä relatie este indirectä, deoarece se interpun suprafete intinse de pä§uni sau fänete; cu toate acestea nu s-а construit la intämplare ci s-а valorificat din plin facilitätile §i cadrul natural oferit de teren, iar gustui estetic a insotit cerintele functionale ale constructiilor chiar dacä ele, mai izolate fiind, nu puteau fi valorificate pe deplin. Aici §i modelul gospodäriei este cu curte deschisä, specificä satelor risipite prin zonele montane §i premontane, care au constructiile economice monofunctionale de unde lipsesc uneori gardurile de compartimentare a curtii interioare. AI doilea model de gospodärie, cél mai des intälnitä in zonä este cea cu curtea dublä, specificä satelor räsfirate de-а lungul Mure§ului, a afluentilor säi, a altor väi, de-а lungul drumurilor, sau in a§ezärile care au о structurä mai compactä . Acest ansamblu se remarcä in primul ränd prin separarea zonei locuite de sectorul economic printr-un gard §i poartä. Acestui tip de gospodärie este specificä §i varianta in care existä §i о intrare secundarä separatä, pentru 2 S. Opreanu, Tinutul Säcuilor, Cluj, 1928, p. 187-188
