Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Dorel Marc: Arhitectură populară în zona Mureşului Superior, Interferenţe privind evoluţia planimetriei, technicile constructive, ornamentica locuinţei

ARHITECTURÁ POPULARÁ ÍN ZÓNA MURE$ULUI SUPERIOR 125

cärute §i animale; multe gospodärii prezintä §i un ocol pentru animale plasat in spatele acestora, fiind amenajate functional cu porti §i u§i de acces intre casä §i sectorul zootehnic.

Ca parte componentä esentialä a gospodäriei casa cu locuinta reprezintä elementul central al definirii sistemului arhitectural popular. Cunoa§terea §i studierea celor rämase

dintr-o epocä mai indepärtatä sau mai apropiatä duce la ipoteze sau certitudini interesante in ceea ce inseamnä rostul §i atitudinea omului in anumite timpuri fatä de instäpänirea spatiului, sugeränd astfei imaginea de culturä §i civilizatie a satului traditional romänesc, maghiar sau secuiesc.

Tipologic, in functie de evolutia planimetricä in stränsä legäturä §i cu factorii sociali, economici §i istorici, intälnim tipul strävechi de locuinta cu о singurä incäpere (monocelularä), urmat de casa bicelularä de tip tindä-camerä, apoi casele cu douä camere, de tip camerä-tindä-camerä, camerä-cameräcämarä sau alta variante ale caselor evoluate cu mai multe camere §i utilitäti.

Casa arhaicä cu о singurä incäpere, dupä arhitectul Grigore lonescu, ar fi mai adecvatä satelor pastorale, unde gospodäriile §i constructiile lor sunt de obicei dispersate: casa, cämara pentru provizii, bucätäria, grajdul, formeazä corpuri independente . Acela§i arhitect sustine cä, in general de la casa cu о singurä incäpere s-а trecut la una cu о incäpere §i о cämarä, apoi, la casa cu douä incäperi independente, una fiind о tindä cu vaträ §i a doua о camerä mare de locuit, intre eie existänd uneori §i о comunicare interioarä. In Transilvania, tipul casei cu tindä cu douä sau trei incäperi au prezentat particularitäti in ceea ce prive§te forma vetrei §i modul de incälzire a camerelor; vatra cu cuptor §i apoi sóba a fost mutatä ín tindä, care va deveni treptat §i incäperea pentru locuirea permanentä.3 Ultreior, cuptorul va fi construit fie intr-o anexä exterioarä casei, fie ín curte acoperit sub un §opron.

Aläturi de tipurile strävechi de locuintä caracteristicä romäneascä me§terii locali au imbinat forme §i elemente constructive §i decorative imprumutate de la secui, maghiari, sa§i, prin incercarea §i uneori realizarea cuprinderii sub acela§i acoperi? a mai multor constructii cu destinatie diferitä; de asemenea in locul traditionalului acoperi? in patru ape apare in locul pantelor (apelor) inguste, ca §i la casele säse§ti preluate de casele secuie§ti, timpanele drepte, triunghiulare sau cu coituri tegite rezultánd un mod de a§ezare §i tratare a frontonului caselor cätre ulitä §i alinierea , legarea intre ele cu porti inalte pline.4

О primä §i meritorie analizä a casei din tinuturile de sud-est ale Transilvaniei a realizat S. Opreanu, arätänd cä tipurile de locuinte din aceastä zonä se regäsesc pe toatä aria romänescä, scotänd in evidentä §i unele elemente arhaice din alcätuirea lor cum ar fi grinda- mefter sau tipul acoperi§ului in patru ape.5 Cercetäri privind arhitectura zonei, au efectuat si Valér Buturä6, Nicolae Dunäre, Ion Vlädutiu, loana Cristache-Panair,

3 G. lonescu, Lucr. cit., p. 58

4 Ibidem, p. 60

5 S. Opreanu, Lucr. cit.

6 V. Buturä, Strävechi märturii de civilizatie romäneascä. Transilvania-studiu etnografic. Ed. §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1989