Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii
10 lOAN EUGEN MAN denumirea de Approbatae Constitutiones, inläturä natiunea romána §i religia ortodoxa de la drepturile publice sau politice. Art. 1 al Titlului LIM, din partea a lll-a, referindu-se Ia cälugäri, aratä: Jntrucät nici religia natiunii románé пи e dintre cele patru religii recepte, a§a nici ordinul din care cei ce fac parte se numesc cälugäri nu a fost acceptat, ba mai curänd a fost interzis. S-а läsat de aceea §i acum la libera dispunere a tärii §i principiilor, a§a cä dacä vor socoti cändva de cuviintä sau de lipsä, sä fie exclu§i cu tótul.’21 De la aceste mäsuri pänä la pedepsirea ín modul cel mai cumplit a romänilor, inclusiv demolarea unor biserici §i a mänästirilor, n-a rämas decät un pás. ín luna martié a anului 1761, Curtea din Viena insärcineazä pe generálul austriac Adolf Buccow sä restaureze ordinea in provincie. De§i Maria Tereza a cerut ca „in mod special, in chestiunile religioase din tara aceasta sä se foloseascä mai mult zel, nu in asprime, ci in propoväduirea invätäturii de credintä”, 22 acesta a actionat cu violentä, chiar §i in locurile unde s-au inregistrat cea mai micä opozitie din partea ortodoc§ilor, recurgänd Ia interventii militare numeroase §i puternice: „Cu ajutorul armatei a ocupat satele romänilor neuniti, iar in unele locuri, ca de exemplu la Fägärag, a instalat spänzurätori, a umplut inchisorile cu preoti ortodoc§i §i a dispus distrugerea tuturor mänästirilod („monasteria lapidea destruantur, lignea vero conburrantur”)23 . Aceste distrugeri, provocate in deceniul al §aptelea al secolului al XVIII-lea, s-au datorat, primordial, divergentelor dintre cele douä biserici romäne§ti: ortodoxä §i greco-catolicä. La interventia céléi din urmä, autoritatea laicä a intervenit in fortä, insä remarcäm faptul cä obiectul lichidärii nu-l formau atät bisericile, cät mänästirile, care au fost reflexül culturii romäne§ti, adevärate centre de culturä. Sunt distruse in judetul Mures, intre altele: mänästirea de la Deag, 24 schitul de la Atintis, 251 ' 1 pe ^ py po ’ ■* oQ mänästirile de la Chiheru de Sus, Pädureni (fost Coc), lbäne§ti, Räciu. in anul 1782 este desfiintatä mänästirea de la Sänmärtinu de Cämpie. 30 Scapä de urgia lui Buccow mänästirile de la: Deda, Dumbrava-Lighet, Räpa de Jos, Ru§ii Munti.31 in secolul urmätor sunt distruse mänästirile de la Chiheru de Jos 32 §i Nade§.33 Privind cercetarea trecutului istoric §i a valorii artistice a bisericilor de lemn dispärute din Transilvania, §i nu numai din aceastä provincie istoricä, se cuvine sä mentionäm contribute unor istorici de artä §i cercetätori , intre care: §tefan Mete§,34 Atanasie Popa,35 Coriolan Petranu, 36 Eugenia Greceanu,37 loana Cristache-Panait,38 loan Opri§ 39sau loan I. Russu, 40 ca sä amintim doar cätiva dintre cei mai de seamä. Ei sunt cei care au avut о contribute decisivä in formarea treptatä a unei con§tiinte civice, in ceea ce prive§te ocrotirea avutiei nationale. Cu atät mai mult cu cät curentul de innoire a determinat construirea a noi §i numeroase edificii de cult din materiale durabile, tot mai multe parohii solicitänd demolarea vechilor biserici de lemn, in unele situatii, datoritä neglijentei, aflate intr-o stare deplorabilä. Meritul lor este cu atät mai mare, cu cät prin actui Marii Uniri din anui 1918, in patrimoniul nostru national a intrat un numär imens de bunuri care reclamau о urgentä inventariere, rämase prea mult timp neglijate de stäpänitorii anteriori. Cu о mare experientä in activitatea de ocrotire a patrimoniului, la 3 aprilie 1919 luliu Martian din Näsäud, intre altele, scria Comisiunii Monumentelor Istorice din Bucure§ti: „Ca cunoscätor temeinic al Ardealului din punctui de vedere al monumentelor istorice sunt de pärere cä conscrierea acestora ar trebui sä se facä cät mai in grabä pentru a se asigura
