Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească

108

AURELIA DIACONESCU, VALÉR POP

unei índelungi experience specifice de viatä ob§teascä, al conceptiei §i atitudinii generale pe plan material social §i spiritual, a comunitätilor de ре о arie antropogeograficä mai largä din zonele unde s-au construit casa täräneascä de lemn, gospodäria cu curte inchisä §i Tntäritä, §ura poligonalä sau biserica de lemn.Ne afläm in fata unor fenomene cu о bazä traditionalä, (casa, §ura, biserica de lemn) intrucät acestea au fost ridicate pretutindeni de sätenii in§i§i sau de me§terii säte§ti.

Fiecare Tn parte din aceste constructu s-а cristalizat in cursul a mai multor generatii, prin consensui dintre cei care le-au construit §i cei care le-au folosit, cu atät mai mult cu cät specializarea me§te§ugäreascä s-а fäcut simtitä mai tärziu. ín acest context, peisajul romänesc constituie un fundal firesc al arhitecturii satelor, cu toate ansamblurile gospodäre§ti inscrise organic in istorie in curgerea neintreruptä a generatiilor pe acela§i teritoriu: natura umanizatä specificä zonelor de arhaicä civilizatie säteascä.

Dezavantajul unei limitäri aparente a posibilitätilor de exprimare morfologicä §i ornamentalä, sau de solutionare structural, pe care le vädesc tipurile relativ unitare ale casei sau deplin unitare ale gospodäriei cu curte Tnchisä §i Tntäritä, ale §urii poligonale §i ale bisericii de lemn, este compensat de anumite valori traditionale semnificative din punct de vedere etnoistoric.

Avem in vedere similitudinea, avantajul recunoa§terii unitätii etnoculturale, care-l subsumeazä pe cei al comunicärii in masä, al promovärii unui limbaj comun, de profundä comprehensiune intre membrii acelora§i comunitäti. Acestor avantaje li se asociazä cei al continuitätii etnoculturale in timp, specific fenomenelor traditionale Tn genere.

Corelatia tipurilor gospodäre§ti de arhitecturä popularä din tinuturile mure§ene, cu economie traditionalä complexä, larga räspändire carpaticä a §urii poligonale, räspändirea continental a bisericilor de lemn, duc la concluzia cä odinioarä aceste forme ingenioase de arhitecturä popularä traditionalä au fost räspändite §i in alte zone ale Carpatilor Romäniei, ca monumente ce se integreazä fondului principal cultural §i artistic romänesc, precum §i tezaurului de valori culturale ale umanitätii.

Bibliografie selectivä:

1. Arta popularä romäneascä, Ed. Academiei, 1969.

2. Gerando, A. de: La Transilvanie et ses habitants, Paris, 1845 (vol. I, Paris, 1845);

3. Geza, Entz: Mittellterliche rumaniche Holzkirhen, in Siebenburger in Omagiu lui George Oprescu (Buc., 1961);

4. Mure§eanu, P.: Contributii la studiul a§ezärilor §i constructiilor täräne§ti din Cämpia Transilvaniei (ín AMET, 1965-1967, Cluj, 1969);

5. Nistoroaia, G.: ^tergare populäre ("Buc. 1975);

6. Panait, I.C.: Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba luliei märturii de continuitate §i creatie romäneascä (ed. Episcop. Ortodoxé A.- lulia, 1987);

7. Russu, I.I.: Romänii§i seeuii (1990);

8. Suciu, C.: Dictionar istorie al localitätilor din Transilvania (vol. II., Buc. 1968).