Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească

SIMILITUDINI ÍNTRE BISERICI §1 CASA JÁRÁNEASCÁ 107

íntre temele religioase, apar frecvent ín altarele bisericii de lemn scene din Vechiul Testament, ca: Jertfa lui Avram, Visul lui lacob, Cain §i Abel, cei 3 cälätori §i Avram, Tarele Samson care ucide leül. Facerea lumii este infäti§atä ín grädini paradisiace sträbätute de cele patru ráuri biblice.

De multe ori scenele biblice sunt transpuse ín domeniul folclorului §i ín mediul local. Lumea intreagä a satului, cu muncile agricole, cu disputele teritoriale ín jurul pämäntului íncálcat de plugul vecinului, le gäsim ín scene pline de mi§care, la care realismul inspiratiei täräne§ti se unea cu un me§te§ug naiv deseori, dar sincer §i puternic exprimat. Infäti§änd ín acest mod nesfär§ite pove§ti mitice, religioase §i folclorice, ímpletite cu fapte §i intämpläri din viata täränimii, pictura bisericii de lemn este о vastä carte ilustratä pentru poporul ne§tiutor de carte.

Geamurile mici ce filtreaza о lumina slabä creeazä atmosfera potrivitä pentru legendele strävechi, repovestite in culori, cänd potolite, cänd infocate, in limitele unor desene precis trasate cu chenar negru, gros. Aläturi de scenele pietate pe peretii bisericilor aveau §i icoane pietate pe lemn, plasate pe tämplä, iar pe peregi pronaosului icoane pe sticlä cu teme religioase transpuse frecvent in universul satului transilvan.

Situarea in peisaj, tipológia planimetricä, structura elevatiei, elementele, motivele §i compozitiile ornamentale crestate, sculptate, sau pietate reprezintä parametrii prin care bisericile de lemn adaugä caracterului lor de arhitecturä popularä pe cel documentar, de monumente ale continuitätii etnoistorice a populatiei romäne§ti.

§i poate cea mai concludentä exprimare о gäsim íntr-un comentariu legat de о imagine din monográfia intoemitä de Orbán Balazs , monografie in care se apreciazä cä „autorul a väzut tótul ín secuime, dar nu pe romäni“, acordänd atentie ilustratiei sale grafice ín care imaginea casei de lemn apare frecvent, fie chiar sub apelativ sträin, ca §i cea a bisericilor. La Racu, casa cu tárnát pe douá laturi are stálpii ciopliti §i este acoperitá in patru ape §i ínvelitoare de §indrilä. Dincolo de gardul acoperit cu §itä, ca la gospodäriile cu ocol intarit, se zäre§te biserica. Despre aceastá imagine din sec. al XVII-lea, B.

Nagy Margit, in lucrarea Reneszánsz és bárok Erdélyben, spunea:...dacá nu

ai §ti cá este о curie ti s-ar pärea о casä täräneaseä. Tärnatul n-are arcade iar grinzile de sustinere sunt statice“.

Odatä cu о remarcabilä continuitate etnoculturalä romäneascä, valoarea artisticä a bisericilor de lemn transilvänene le-а situat printre “cele cäteva culmi ale artei construirii in lemn europene“(P.Petrescu- “Arhitecturä popularä“,in Istoria artelor plastice ). Ca §i in alte domenii ale artei plastice populare, ale artei lucrurilor (intre care se plaseazä §i arhitecturä), forma casei, a §urii (indeosebi cea poligonalä) §i a gospodäriei cu curte inchisä ne dezväluie armonia §i frumusetea acestor complexe arhitectonice, considerate fiecare ca о totalitate. Avem dea face cu о expresie artisticä a multilateralei functionalitäti а fiecäruia din aceste monumente de civilizatie popularä: tehnicä, utilitarä, etnoculturalä, simbolicä, ränduialä a traditiei comunitare de forme, nuante, in manifestarea gustului creatorului popular.

Forma particularä a bisericilor de lemn exprimä un tip cultural de räspuns pe care romänii din diverse zone l-au dat nevoilor complexe cärora trebuiau sä le faeä fatä. Fiecare tip de räspuns de acest fei constituie rezultatul