Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească
SIMILITUDINI ÍNTRE BISERICI $1 CASA JÁRÁNEASCÁ 103 ín cuprinsul jud. Mure§ amintim: biserica de lemn din Läpu§na, strämutatä din loc. Comori; biserica de lemn din sectia ín aer liber a Muzeului Etnografic Reghin, ce provine din localitatea Mura Maré; sau biserica de lemn a Mänästirii Toplita, din localitatea Stánceni. Pe multe din biserici, ca §i pe case, se vád uneori semnele ciudate cu care me§terii ínsemnau íntr-un cod propriu lor ordinea bárnelor. Aceste semne reprezintá indiciul unei desfaceri §i al unei refaceri a ei ín alt loc. Semnele cioplite pe fiecare bärnä indicau grija me§terului de a reconstitui aidoma cládirea. De aici se na§te, ín mod firesc, о greutate ín datarea lor. Deseori grinda ce purta anul ctitoriei dintr-un sat era schimbatá la mutare cu alta, purtánd data noii ctitorii, din alt sat. Firesc ca me§terii cu putiná §tiintá de carte sä nu poatá ínsemna peregrinárile succesive ale unei biserici. Toate ímprejurárile mentionate au avut un rezultat extrem de important: ele au asigurat existente fárá íntrerupere a unei strávechi arte de a construi ín lemn, concretizatá íntr-un tip de biserica unitar pe tot teritoriul románesc. Impresionantá este tocmai aceastá unitate de materie primä, tehnicä, plan §i decor al bisericilor de lemn in toate cele trei mari provincii romäne§ti: Moldova, Muntenia, Transilvania. Acesta este elementul de bazä in judecarea bisericilor de lemn ca о importantä categorie a creatiei populare romäne§ti, reflectänd unitatea poporului román. Acestei unitäti fundamentale i se datoreazä faptul cä prezentarea elementelor de tehnicä, plan §i decor este fäcutä odatä pentru toate cele trei provincii romäne§ti, fäcänd anumite mentiuni, cänd este necesar, despre adaosurile prilejuite de contactele culturale ce au avut loc in anumite cazuri. Decorul bisericilor de lemn Valoarea artisticä a bisericilor de lemn romäne§ti constä in primul ränd ín admirabila proportionare a volumelor, in armonia stabilitä íntre pärti §i intreg. Rezultate ale unei continuitäti milenare de practicare a artei constructor in lemn, in care s-а operat о sintezä perfectä a materialului, formelor §i peisajului, aceste insu§iri conferä bisericilor de lemn о unitate arhitectonicä remarcabilä in care §tiinta folosirii spatiului se manifestä in linii ce exprimä totodatä gratie §i putere, indräznealä §i mäsurä. Decorul bisericilor de lemn este gändit in acela§i fei echilibrat, menit sä sublinieze träsäturile fundamentale ale arhitecturii lor. Principalele categorii ale decorului bisericilor de lemn sunt: crestäturile in lemn §i pictura. ín mäsurä mai restránsá se poate vorbi despre о artä a textilelor §i а fierului, precum §i de una a stucaturii. Dacä prin tehnicä §i tipológia planimetricä bisericile de lemn din tinuturile mure§ene se inscriu in tipológia celor din toatä tara, acela§i lucru se poate spune §i despre: repertoriul ornamental, mijloacele de realizare ale acestuia §i modul säu de distribute. Caracteristica principalä a decorului din lemn este datä de rolul constructiv al pieselor pe care este aplicat. Prin aceasta, ca §i prin tehnicä §i ornamenticä, decorul in lemn al bisericilor nu se deosebe§te cu nimic de cel al caselor täräne§ti.
