Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească

104

AURELIA DIACONESCU, VALÉR POP

Incepänd de la masivele tälpi din lemn, pänä la capetele cäpriorilor ce sustin strea§ina acoperi§ului, putem constata desfäfurarea aceluia§i gust pentru ornamentatie. Un prim procedeu il reprezintä valorificarea plasticä a Tmbinärilor de bärne, ale cäror extremitäti dispuse descrescänd formeazä sub poala acoperi§ului console cu aspect de aripi decorative (Reghin, Päriet, Särmä§el, Oroiu, Chetani). Uneori consolele sunt prelucrate ín forrná de cap de cal, motiv de sträveche traditie utilizat in toatä tara(Säcalu de Pädure, Valea Largä, schitu Doamnei-Toplita).

Deseori peretii sunt despärtiti Tn douä registre printr-un bräu puternic din lemn sculptat (amintind de torsada de piaträ) ce-i inconjoarä pe la jumätatea inältimii. Este motivul funiei, motiv descinzänd din vremuri preistorice, cunoscut cu precädere in spatiul mediteranean antic; acest motiv nu s-а bucurat nicäieri de о pretuire §i de о stabilitate mai mare ca in Tärile Románé, atät in arhitectura laicä, precum §i in cea bisericeascä. Ilustrarea in cuprinsul judetului о intälnim la bisericile de lemn din Cuci sau din Bäita. Motivul este investit cu profunde semnificatii pentru ritualul de consacrare a unei case sau biserici. Funia are scopul de a incinge (ca un bräu) mijlocul peretilor de bárne groase, cu rostul functional de consolidare §i durabilitate, §i transpus de mesterül dulgher a fost ingemänat atät cu cel apotropaic, de §arpe protector al constructiei, cät §i de näzuinta specificä me§terului-creator popular de a se ridica la forme de inaltä implinire artisticä.

íntreaga decoratie de crestäturi prin jocul liniilor, umbrelor §i liniilor creeazä un deosebit efect artistic obtinut de me§terii populari, nu printr-o rigidä respectare a unor canoane, ci prin intuitie, prin simtul frumosului, transmis din generatie in generatie.

“ Uneori existä ре о laturä a bisericii о galerié cu arcade, iar о u§ä cioplitä artistic inchide curtea care imprejmuie§te clädirea (...) u§a care se gäse§te ре о laturä a bisericii este a§a de scundä incät färä а-ti apleca capul nu poti intra (...). Douä ferestre foarte mici räspändesc in bisericä о luminä lini§titoare. in aceastä luminä sunt descoperite picturi naive viu colorate care ímpodobesc peretii de lemn.“

Obscuritatea märe§te in plus efectul, cäci ochiul nu descoperä din primul moment toate aceste chipuri ireale care apar §i se inmultesc din ce in ce mai mult. Un loc de concentrare deosebitä a decorului ÍI constituie u§ile, ancadramentul märturisind cäteodatä reminiscente ale arhitecturii de piaträ romane §i gotice prin colonetele repetate cäte 3-4 de fiecare parte a inträrii §i spijinite pe baze prismatice; acolade, arcuri tränte la u§i §i ferestre vorbesc despre acelea§i origini.

Frumusetea compozitionalä §i decorativä a portalelor, care la fei ca §i portile monumentale, au fost gändite ca adevärate arcuri triumfale, intrarea in bisericä trebuind sä dobändeascä un caracter särbätoresc, solemn. Ca §i portile gospodäriilor täräne§ti, sunt impodobite in relief prin excizare cu funii, panglici impletite, rozete solare, cu cruci, pomul vietii (Pänet, Särmä§el Garä, Oroiu, Bäita). Portaiul din Bäita este decorat cu arcade §i rozetä, iar in partea superioarä cu un bogát spie de gräu amintind de ritualul recoltei din viata comunitätii säte§ti.

Pe portal, pe fruntar, pe usciorii masivi de stejar (areuiti in partea superioarä a u§ii de acces in pronaos), ca §i pe stälpii de la tärnatul caselor