Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească
SIMILITUDINI ÍNTRE BISERICI $1 CASA TÄRÄNEASCÄ 101 unde Tn bisericá este reprezentat cerul, ín tavan pe grinda centralä (me§tergrindä) se a§eazä elementele de decor crestate care nu au atras atentia pänä acum decät prin aspectui lor artistic. A§ezarea unui decor ín tavanul incäperii unde nu poate fi vázut, daca ne gándim mai ales Ia lumina slabä ce pätrunde prin ferestrele mici, nu este intämplätoare. Elementele obi§nuite de decor sunt: cercul cu raze drepte sau curbate ín interior §i crucea, deci simbolul soarelui §i principalul simbol cre§tin. La constructiile transilvänene rar apare data construirii §i initialele numelui locatarului. „X”-ul de pe me§terul-grindä, incadrat de 3 elemente-registru (na§tere, viatä, moarte), simbolizeazä unitatea partenerilor sub acela§i acoperi§ (cu rol apotropaic). Una dinire cele mai räspändite ziceri romäne§ti, „a íncresta ín grindä”, are semnificatia de a nota un lucru neobi§nuit, ceva insemnat, important.Este probabil ca la origine tavanul sä fie identificat cu cerul iar motivele increstate pe el sä fi avut semnificatie superstitioasä. Acest decor se intälne§te ín toate provinciile romäne§ti. Sa§ii Incresteazä de asemenea grinda principalä. Erik Jekalius spune cä locul aflat sub crestäturile din mijlocul tavanului este preferat pentru efectuarea operatiunilor magice. Acela§i decor il intälnim §i Ia secui. La apus, unde este pronaosul la bisericä , in casa täräneascä se aflä tinda. ín coltul ei, íntre u§a de intrare §i u§a de comunicare cu íncáperea de locuit (acolo unde stau ín bisericä lumänärile pentru morti), este un loc de folosintä specialä. La diferite särbätori oamenii credeau cä mortii se intőre la casele unde au träit (cel mai freevent ín perioada dintre Joia Mare §i Sämbäta Rusaliilor). ín acest interval de timp mortii locuiesc ín acest colt al tindei, unde pentru acea perioadá se a§eza un tol pe jós §i se puneau alimente. Intrarea casei este pe peretele din sud, adicä acolo unde stá adesea intrarea ín bisericile vechi din lemn. Paralelismul constatat este surprinzätor. Nu eredem cä este imitarea arhitecturii religioase de cätre cea civilá §i nici invers, mai curänd ambele derivä din acela§i fond de superstitii ale cärui rädäcini trebuie cäutate ín trecutul indepärtat. Cänd locuinta are §i odaie curatä, aceasta ia locul din dreapta §i spre est, §i in acela§i timp preia functiile de care s-а vorbit ale incäperii de locuit. ín odaia curatä la est se pun: icoanele, busuiocul §i plantele folosite la descäntec §i care intr-o epoeä indepärtatä erau puse la grinda centralä. Tavanul din camera curatä prime§te о semnificatie asemänätoare cerului din vechea odaie de locuit. Alegerea mijlocului tavanului sau al cerului ca punct esential al incäperii se intemeia la romäni pe cuno§tintele empirice asupra lumii. Cerul se spunea cä era о margine dupä cum are о inimä. Cu vremea, semnificatiile originäre se pierd. Eie erau pierdute in bunä parte in sec. al XlX-lea, a§a cum se constatä din studiul interioarelor sau din publicatiile de folclor. 3. AI treilea aspect de legäturä dintre casa täräneascä §i bisericä se referä la acea „viatä“ a monumentelor.
