Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu, dr. Valer Pop: Similitudini între bisericile de lemn şi casa ţărănească tradiţională românească
100 AURELIA DIACONESCU, VALÉR POP Este vorba de bisericile-casä, adicä de acele edificii in care sunt intrunite ?i topite Tn mod intim caractere tinänd de ambele categorii de construct». Elementele comune sunt cele constructive §i de decor, in primul ränd, planul fiind mai rar acela§i, deosebirea esentialä §i necesarä pentru a nu confunda biserica-casä cu о casä propriu-zisä, conständ in functia diferitä a edificiului, concretizatä din punct de vedere constructiv in existenta а 3 incäperi dispuse pe axul longitudinal al clädirii §i destinate pentru a servi drept altar, naos, pronaos. incepänd cu elementele cele mai vizibile de exterior, vom spune cä existä numeroase biserici färä turn, cu acoperi§ in 4 ape care nu se deosebe§te cu nimic de cel al caselor. Asemenea biserici färä turn existä in toate provinciile romäne§ti, dimensiunile unei biserici fiind foarte apropiate de cele ale unei case täräne§ti de 4/7 sau 5/8 m. Prispa cu stälpi de lemn pe una din laturile lungi, a§a cum se intälnesc §i in Transilvania, conferä bisericii aspectui obi§nuit al casei. Nenumärate sunt exemplele in care este evident cä biserica i§i are acest nume prin functia pe care este chematä sä о indeplineascä elementele arhitectonice, definind-o drept casä. Privind casa alcätuitä din odaie de locuit §i tindä, constatäm cel mai adesea cä tinda este amplasatä la stänga. Cänd casa are tindä §i 2 odäi laterale, odaia de locuit stä la stänga §i odaia curatä la dreapta. A§ezarea statornicä a constructiilor in anume fei nu se poate explica printr-o simplä intämplare. in realitate situatia rezultä din dorinta de a cäpäta о anumitä orientare. Astfel, odaia de locuit din dreapta (in planul cu 2 incäperi) stä de fapt la räsärit, ín pozitia cea mai favorabilä pentru insorire. Dar la planul cu 3 incäperi, spre dreapta §i spre räsärit stä odaia frumoasä care este cea mai bine insoritä §i nu odaia de locuit. Prin urmare, scopul practic al a§ezärii nu poate explica singur situatia. Räspunsul il gäsim in studiul arhitecturii in lemn.intr-adevär intre casä §i bisericä existä numeroase similitudini privitoare la materiale, tehnicä, decor §i a§a cum vom vedea, chiar la organizarea interioarä. A§a cum se §tie din studiile de istorie ale arhitecturii, locuinta zeului este alcätuitä dupä modelul locuintei oamenilor. La noi in tarä se semnaleazä о categorie intermediarä intre casä §i bisericä, anume biserica-locuintä, probléma putin cunoscutä §i a cärei lämurire ar lumina problema dintre monumentele civile §i cele religioase. incäperea originarä a bisericii este nava, avänd deasupra turla principalä cu inältime mai mare la bisericile de piaträ. in turlä este pictat cerul, avänd in centru chipul lui lisus Hristos Pantocrator reprezentänd pe Dumnezeu. La est stä absida principalä, adäpostind altarul. La vest este pronaosul, iar u§a de intrare ce dä in pronaos este situatä pe latura de sud a edificiului. Lumänärile pentru morti stau in pronaos, adesea chiar in apropierea u§ii de la intrare §i niciodatä in naos. La bisericile de lemn naosul este invelit de obicei cu о boltä din lemn pe care este pictat cerul. La casa veche cu 2 incäperi spre est stä odaia originarä de locuit, corespunzänd naosului. Pe peretele de est se aflä icoanele §i candela, adicä in locul in care la bisericä se aflä absida cuprinzänd altarul. In centrul incäperii,
