Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Dr. Valer Pop: Icoanele pe sticlă în judeţul Mureş I.
84 DR. VALÉR POP localä, au ín prim plan chipul Preacuratei dominänd imaginea, care pare cä träie§te tragédia Rästignirii. Seena Rästignirii, de§i este aläturatä, pare amplasatä Tntr-un spatiu Tndepärtat. Chipul Maicii Domnului este о figurä femininä de о rarä frumusete, care prive§te spre lume avänd concentratä in privire adäncimea durerii suflete§ti. Compozitia “Adam §i Eva” este de о mare simplitate de mijlocace artistice. In centrul icoanei, cele douä personaje perfect simetrice stau Tn jurul pomului pe care este Tncoläcit §arpele. ín majoritatea icoanelor cu Adam §i Eva apar Tn colturile superioare douä Ornamente antropomorfe reprezentänd soarele §i luna. Douä compozitii se deta§eazä prin anvergura peisajului §i dinamismul personajelor. “Sfäntul Gheorghe ucigänd balaurul” §i “Proorocul Nie”. Compozitiile cu Sfäntul Gheorghe sunt numeroase, personajul fiind Tncadrat Tntre numeroase elemente folclorice. Compozitia Tn general este simplä. Sf. Gheorghe ne apare Tn postura unui voinic, Tnve§mäntat Tn straie ostä§e§ti ori laice, care ucide balaurul, scäpänd satui de groaza fiorosului du§man, adueänd lini§tea ob§tii säte§ti. Seena este amplasatä Tntr-un cadru natural, rustic, personajul ne apare astfei familiar, profund urnán, stabilind un dialog cu vastul peisaj. Celelalte personaje care apar Tn unele icoane, fata de Tmpärat, copilul, sunt secundare. Compozitia “Sfäntul Hie Proorocul” are un accentuat dinamism, personajele fiind Tn actiune: Proorocul, a§ezat Tn calea§cä, träsurä.cärutä sau un car mai vechi, mänä caii albi care galopeazä deasupra unui caier de nori. Pe pämänt, printre coline, arä plugarul Elisei, cu plugul tras de boi. Regäsirea Tn icoane a elementelor rurale este sesizatä §i de Nicolae lorga, care, referindu-se la о anumitä icoanä cu tema “Sf. Ilie Proorocul”, spunea: “Icoana Sfäntului Nie cu caii stra§nici, cari trag pe profetul Tn calea§cä, pe cänd deasupra privesc Tngerii, iar Elisei T§i mänä Tn расе boii, toate sunt Tntocmai ca realitatea pe care zugravul о vede acasä la dänsul”. О compozite freevent Tntälnitä printre icoanele de Nicula este “Sfänta Treime”. In plan central apar douä personaje care dominä imaginea: Dumnezeu- Tatäl §i lisus Hristos. In partea superioarä a icoanelor, apare zugrävit Tn chip de pasäre Sfäntul Duh. lisus Hristos apare cu Crucea sprijinitä de umär, simbol al martiriului Tndurat pentru propä§irea omenirii. Un ciclu generös de icoane este ciciül cristologic: “Buna Vestire”, “Na§terea”, “Sfänta Familie”, “Botezul”, “Täierea TmprejurVTntrarea Tn lerusalim”, “Cina cea de Tainä”, “Rästignirea”, “Plängerea”, “Invierea”, “Inältarea” §i alte momente din viata §i faptele Mäntuitorului. Specialist» Tn domeniu au ajuns la concluzia cä täranii de la Nicula sunt primii care initiazä acest gen de artä la noi. Ion Mu§lea afirma: “...aid la Nicula, se pare cä a fost centrul icoanei pe sticlä Tn Ardeal. Aici trebuie sä se caute §i originea me§te§ugului, de aid se va fi räspändit el §i Tn celelalte regiuni ale Ardealului”11. Icoanele de Nicula s-au räspändit Tn toatä Transilvania precum §i peste Carpati, Nicula devenind un centru de iradiere a picturii pe sticlä. Aici au venit sä lucreze zugravi din alte zone ale tärii, care Tntorcändu-se Tn locurile de ba§tinä au dus cu ei me§te§ugul Tnsu§it proliferändu-l Tn alte localitäti, care au devenit ulterior fecunde centre de creatie. 10 11 10 N. lorga, op. cit. p. 2. 11 I. Mu§lea, op. cit. p. 143.
