Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Dr. Valer Pop: Icoanele pe sticlă în judeţul Mureş I.
ICOANELE PE STICLÁ ÍN JUDEJUL MURE$ 83 sau ornamentate de obicei cu motivul fränghiei räsucite. Cele mai recente icoane, de la sfär§itukäl sec al XlX-lea- inceputul sec. al. XX-lea, au chenarul Tnlocuit cu о ghirlandä de trandafiri. Fizionomia celor douä personaje este cea a täranilor romäni, maturi cu fete blajine, pline de bunätate. Desenui chipurilor nu este intotdeauna perfect, sub aspectui corectitudinii anatomice, dar reflectä främäntärile interioare, comunicändu-ne adáncurile fiintei umane. Icoanele pe sticlä cu portretul Maicii Domnului sunt de о mare varietate. Multe dintre ele au ca model icoana preotului zugrav Luca din Iclod, Maica Domnului Hodighitria - indrumätoarea. Alte icoane о infäti§eazä pe Maica Domnului ca impäräteasä, sau impärätritä, cum о numeau zugravii niculeni. ín toate aceste imagini ea apare ca Näscätoare de Dumnezeu, Teotocos, dupä cum reiese din initialed grece§ti din inscriptie. Foarte rar apare §i Fecioara Maria, sau Vergura Maria. Chipul Maicii Domnului din icoana de la Nicula este al frumoaselor fete de la tarä. Se remarcä prin simplitate, §i este conturat cu linii ferme cursive executate dintr-o singurä träsäturä. Un portrét deosebit este: lisus vitä de vie. Personajul apare inve§mäntat sumar, ve§mäntul acoperinidu-i doar mijlocul trupului, lisus stä ре о lavitä ornamentatä sumar. Din partea dreaptä a pieptului cre§te о coardä de vitä de vie cu frunze §i ciorchini de struguri inconjuränd ca un medalion partea superioarä a imaginii. lisus stoarce un ciorchine de strugure Tntr-un potir. Seena reprezintä “Pilda biblicä a vitei de vie”. Mäntuitorul apare modest §i umil in unele icoane, iar in altele e plin de vigoare fizicä, cu ochii pätrunzätori, iar vasul in care stoarce ciorchinele pare о ceramicä rafinatä. Un tip aparte de portrete sunt cele de copii. Este vorba despre icoanele lisus Hristos cu globul §i Sfäntul loan cu mielul. Cele douä personaje apar individual sau impreunä. íntr-o icoanä, aläturi de medalioanele cu cei doi copii, in registrul de jós, mai apare о compozitie cu tema “Plängerea”. Se remarcä gingä§ia deosebitä a celor doi copii. Dintre portretele sfintilor protectori, mai freevente sunt cele ale sfintilor Mihail §i Gavriil, care sunt zugräviti individual sau impreunä. Arhanghelii fac parte dintre sfintii militari de aceea in unele icoane apar in straie ostä§e§ti avänd ca semn distinctiv sabia. Un portrét des intälnit este a sfintei Paraschiva, inve§mäntatä in straie arhiere§ti, avänd in mäna dreaptä Crucea, iar in mäna stängä о ramurä de acant. Mai rar se intälne§te chipul sfintei Rozalia, cu о coronitä de flori pe cap, avänd intr-o mänä un crucifix, iar cu cealaltä mängäie un cap de copii. La fei de rar intälnim portretul Sf. Antonie cu pruncul lisus pe bratul stäng, iar in mäna dreaptä tine о mläditä de mirt. Cu totul intämplätor, sunt zugräviti sfintii Dimitrie §i Haralambie. О realizare a artei о reprezintä cele douä iconite reprezentänd pe apostolii loan §i Toma. Iconitele sunt fixate pe suporturi de .lumänäri - sfe§nice scurte. Dacä in realizarea portretelor i-am caracterizat pe me§terii niculeni drept mae§tri ai genului, nici in realizarea compozitiilor nu sunt mai prejos. compozitiile sunt unitare, dovedind un simt al echilibrului §i continua tendintä de a gäsi noi modalitäti plastice de exprimare. Compozitiile nu sunt momente statice, rigide, artificiale, ci expresia unei dinamici suflete§ti, a unei träiri umane, cuprinzätoare §i adänci. Icoanele cu tema “Maica Domnului indureratä”, sau “jalnicä”, in expresia
