Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)

Aurelia Diaconescu, Dr. Valer Pop: Interiorul ţărănesc românesc din zona Târnavelor in contextul expoziţiei din Muzeul Mănăstirii Recea

INTERIORUL TÄRÄNESC ROMÄNESC DIN ZONA TÁRNAVELOR 61

le deopotrivä cänd erau spuse frumos. Bätränii credeau Tntotdeauna cä de casa unde se spun pove§ti nu se prind räutätile, Vatra cu §ezätoarea ei §i biserica au fost in trecutul neamului romänesc singurele §coli pentru mängäierea sufletului §i imbunarea lui. Cänd omul „stä de pove§ti“ se repetä färä sä §tie о deprindere milenarä. Dacä in lume sunt atätia oameni cu inima säracä §i seacä este pentru cä in anii fragezi nu le-а fost cultivatä acea simtire din adänc §i de departe, n-au auzit de la nimenea „graiul vremurilor“ §i n-au träit duhul §ezätorilor. In casa

täräneascä....a fost odatä ..." este muzica vräjitä plinä de ecouri ale aceluia§i

suflet din mo§i strämo§i, ce curge la nesfär§it in pove§ti.

Casa reprezintä de asemenea locul de reuniune a familiei §i a comunitätii cu prilejul nuntii §i al mortii. ín cadrul ritualurilor legate de cele douä evenimente, in secventele care se desfä§oarä in interior femeile au rolul primordial, care la nuntä are ca punct culminant gätitul miresei, iar la moarte bocitul celui dispärut. Din punct de vedere moral ea reprezintä locul care asigurä maximä securitate pentru toti membri familiei. De aceea fiecare nou cuplu aspirä sä-§i construiascä о locuintä proprie :„Un bordei sä ai §i cät de räu, numai sä fie al täu“ este о zicalä concludentä in acest sens.

Din cele tratate reiese cä locuintä, (casa) este un rezultat direct al actiunii con§tiente a omului asupra mediului inconjurätor, ea define§te in mare mäsurä gradul de evolutie culturalä a comunitätii. ín jurul ei polarizeazä de milenii о mare §i variatä energie §i о insemnatä parte a muncii creatoare a societätii, а familiei §i a omului luat ca individ. Concluzia о regäsim in cuvintele lui P. Petrescu :„Ni se pare cä tocmai о astfei de suprapunere de functii §i о asemenea imbinare in cél mai inait grad a functionalitätilor practice §i a exigentelor estetice definesc nivelul superior al civilizatiei täräne§ti, fiind färä putintä de tägadä dovada cea mai evidentä §i de nezdruncinat a unei strävechi culturi dezvoltate neäntrerupt de-а lungul timpului“.

„Musafirii“ („läturenii“) sunt sugerati in casa curatä a Tärnavelor prin ilustrarea portului popular caracteristic cätorva zone etnografice romäne§ti. Märturie a preocupärii omului de a-§i intregi §i pune in valoare insu§irile häräzite de Dumnezeu, costumul a ocupat intotdeauna un loc important in viata cotidianä. Format in decursui unei indelungi perioade de timp ca о creatie colectivä, el a devenit un adevärat document al culturii populare demonstränd strävechea locuire a spatiului carpato-danubiano-pontic de cätre romäni.

Leagänul portului popular este locul de plämädire al datinilor §i credintelor romäne§ti, la izvoara neamului, in satui - leagän al firii §i al credintei noastre, acolo unde Miorita circula ín voie cu múlt inainte de a fi scrisä pe härtie, pe locurile unde basmele noastre populare au mängäiat secole de-a rändul copiläria fiilor acestui pämänt.

Dezvoltat pe strävechiul fond traco-iliric, in tiparele dacice, el a däinuit pänä astäzi prin §tiinta creatoare anonimä de а-l pástra §i valorifica prin forrná, omamente, culoare, semnificatii, de а-l integra in forme noi corespunzätoare functiilor fiecärei perioade inclusiv celei contemporane.

Prin cele cäteva costume prezentate in expozitia etnograficä (Märginimea Sibiului, C-pia Transilvaniei, Valea Gurghiului, Moldova de Nord) Incercäm sä ilusträm caracteristica de bazä a costumului popular, remarcabila unitate in ceea ce prive§te elementele sale fundamentale (materie primä, croi, cämpi ornamentali, cromaticä). ín cadrul acestor elemente de permanentä fiecare