Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)

Aurelia Diaconescu, Dr. Valer Pop: Interiorul ţărănesc românesc din zona Târnavelor in contextul expoziţiei din Muzeul Mănăstirii Recea

60

AURELIA DIACONESCU, DR. VALÉR POP

depärtate ín timp dovedesc fenomenul de sincretism al ornamenticii romäne§ti.

Din índelungata convietuire a populatiei romäne§ti cu maghiarii §i sa§ii (§i din acest punct de vedere zóna Tärnavelor se constituie intr-un exemplu tipic) imprumuturile §i influentele reciproce sunt semnificative pentru fraternizarea inclusiv pe plánul artei a oamenilor de la Dunäre §i Carpati, indiferent de nationalitate. Motivele ornamentale „se mutä“ eie fiind „cälätoare ca väntul ce nu tine seama de vämile neamurilor §i de sträjerii väzduhurilor“ spunea L. Blaga. Ce rämäne din acest amestec, din aceastä „pulverizare“? Rämän, dupä cum ne aträgea atentia N. lorga, acele elemente nevolatile, care ies din §i se intőre in sämäntä, in matca originarä de viatä. La noi - de la Dunäre la Carpati - aceastä matcä constituie fondul strävechi geto-dacic, cel care a izvodit §i mäiestria §tiintä de a transforma obiectul casnic intr-un veritabil fapt de artä.

Dupä cum doina pästoreascä este ecoul durerii milenare, tot in acela§i mod compunerea de motive decorative descoperä trecutul de mii de ani al unui popor in acela§i spatiu geografic, pe care il locuie§te din timpuri imemoriabile §i nu l-а päräsit niciodatä. De§i romänii ardeleni au träit in spatiul lor geografic sub administratii politice schimbätoare, au rämas neschimbati etnic. Din orice regiune sunt prezintä acela.§i caracter omogen care ii fac frati de sänge al aceluia§i neam. Románul pretutindeni este acela§i, el vorbe§te aceea§i limbä, este insufletit de acelea§i simtäminte §i este la fei de familiarizat cu intregul spatiu care ii este patrie. Aceastä omogenitate este cea mai bunä dovadä a unei apartenente strävechi §i a unitätii poporului román.

in conceptia traditionalä a romänului, casa reprezintä un spatiu sacru in care nu putea pätrunde nici un om strain färä consimtämäntul gospodarului. in ansamblul ei casa a devenit pentru romäni centru microcosmic al activitätii spirituale, magico-mistice, in care se reflectä ränduiala macrocosmosului intreg. Casa este incinta sacrä in care omul s-а näscut intoemai ca §i inainta§ii lui, in care i§i duce traiul cu toate greutätile vietii, cu aspiratiile, visele, datinile §i traditiile neamului säu, locul in care in cele din urmä i§i va da sfär§itul. De rostul casei omul este legat deci cu toate rädäcinile lui etnoistorice §i spirituale.

Casa poate fi consideratä ca о matrice originarä a neamului, fapt ilustrat prin denumirea de „casa pärint«ascä“. Din aceastä semnificatie originarä decurg alte semnificatii, uneori greu de definit din cauza relatiilor dintre eie, cu grad diferit de subordonare §i influentare. Pornind de la diviziune interiorului in spatiu de reprezentare - spatiu de locuit, ne oprim asupra cätorva aspecte legate in egalä mäsurä de comportamentul social §i de valoare simbolicä а casei. _

incäperea originarä (cu vatra) in care se reune§te intreaga familie, unde sunt primiti noii membri ai familiei are ca semn permanent focul. Pe vaträ sau in apropierea focului nä§teau odinioarä femeile, obicei pornit din credinta arhaicä in fecunditatea contactului cu pämäntul §i cu focul. ín apropierea focului sunt a§ezate persoanele in värstä sau prietenii care vin in casä, precum §i viitoarea sotie cänd inträ prima datä in casä. ín jurul vetrei se tineau §ezätorile, prilejul ideal prin care se transmiteau copiilor datinile §i obiceiurile noastre, credinta strämo§eascä.

Aici la §ezätoare, la §coala sträbunilor s-а inchegat limba §i s-а pregätit sufletul unitar al neamului, pänä la räspändirea cärtilor scrise. Putine persoane rämän nesimtitoare la farmecul pove§tilor din jurul vetrei, mari §i mici gustándu-