Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)

Aurelia Diaconescu, Dr. Valer Pop: Interiorul ţărănesc românesc din zona Târnavelor in contextul expoziţiei din Muzeul Mănăstirii Recea

INTERIORUL TÁRÁNESC ROMÄNESC DIN ZONA TÄRNAVELOR 59

spre о personalitate distincta. ín acest caz ornamentica reflectä о istorie psihosocialä a comunitätii, creativitatea a§ezärilor noastre rurale, oferind multiple solutii de valorificare a fondului local decorativ.

Cu privire la ornamentica romäneascä traditionalä a elementelor decorative din interiorul popular, fie cä este vorba de tesäturi, broderie, ceramicä sau mobilier crestat (in zona Tärnavelor marcat numai prin prezenta läzilor de zestre incizate) pe fundamentul artistic autohton daco-roman, izvor al fondului ornamental comun tuturor tinuturilor romäne§ti, din punct de vedere morfologic predominant geometric, s-au dezvoltat inräuririle bizantine de-a lungul secolelor X-XIV cu un bogát repertoriu simbolic in bunä mäsurä redat negeometric, о influentä orientals romanicä, mai tärziu goticä, proces natural desfä§urat de-а lungul secolelor XV-XVIII, proces care constä din incorporarea spiritului popular traditional in formele artistice ale päturilor feudale, in acest context de interference §i impliniri decorative, rezultatele cristalizate in Evul mediu s-au continuat in arta popularä traditionalä pänä in sec. XVIII-XIX, pentru ca in secolele XIX-XX sä fie conservate §i dezvoltate cu precädere in ornamentica popularä. Datä fiind legätura puternicä cu substratul nostru de veche traditie, din aceste motive elementele sträine sunt asimilate §i integrate intr-o viziune etnicä proprie. Pe linia acestei idei L. Blaga afirma cä „originalitatea unui popor nu se manifestä numai in creatiile ce-l apartin exclusiv ci §i in modul cum asimileazä motivele de largä circulate.“

Este cert cä arta poporului román este cät se poate de adänc täräneascä, näscutä din ritmul vietii §i al ogorului, ve§nicä precum sämänta §i seceri§ul, in culori vesele ca florile §i pomii, bogatä in forme ca tara cu muntii §i räurile sale, originalä §i statornicä precum täranul insu§i. Cultura poporului román s-a afirmat in decurs de peste 2000 de ani §i din toate influentele sträine §i furtunile sortii a ie§it ca un popor consolidat. Aici se gäse§te de fapt temeiul propriu-zis pentru echilibrul fiintei romäne§ti. Timpurile §i intämplärile se puteau schimba, ve§nic, la fel, a rämas täranul §i brazda, ve§nic au rämas valabile formele §i legile vietii sale §i mereu bogatä creatia care izvora din interior.

Cele mai vechi motive folosite in ornamentica traditionalä romäneascä sunt cele cu substrat mitologic, la loc de frunte fiind bradul, frunza de brad, floarea rombicä, simbolul solar, Ornamente frecvente in aria dacilor. Aceste motive ornamentlae §i compozitiile rezultate din valorificarea §i combinarea lor artisticä constituie cea mai specificä reprezentare ornamentalä traditionalä in arta popularä romäneascä. Ca ornament, frecvent §i in zona Tärnavelor, bradul este atestat de ceramica din epoca bronzului, insä frecvent apare pe vremea dacilor. Prezenta bradului in ceremóniáiul nuntii, pus la inceputul unei vieti női, de familie, sau lángá crucile de mormánt, vorbe§te despre reminiscenta unor credinte in obiceiurile §i datinile populare.

Alte Ornamente strävechi de§i cu räspändire universal §i foarte bine reprezentate in arta noasträ popularä sunt linia väluritä, unde apei, valul , spirala, meandrul. Vechimea acestor motive este atestatä de ceramica de Vädastra §i Cucuteni, ceea ce marcheazä existenta noasträ (prezenta noasträ pe scara evolutivä mondialä) in zorii civilizatiei umane. Aceste motive sunt continuate pe ceramica dacicä, pe broderiile medievale §i se pästreazä §i azi. Pe substratul vechilor credinte s-а grefat mai tárziu un alt ornament - crucea, simbol al cre§tinismului. Coexistenta unor semne §i simboluri atät de diferite §i