Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)

Aurelia Diaconescu, Dr. Valer Pop: Interiorul ţărănesc românesc din zona Târnavelor in contextul expoziţiei din Muzeul Mănăstirii Recea

INTERIORUL TÄRÄNESC ROMÁNESC DIN ZONA TÄRNAVELOR 51

adunatä sau Tn§iratä sunt preponderente. Dacä aspectui arhitectonic al multor a§ezäri din Tárnave este legat de constructiile urbane §i rurale säse§ti trebuie sä subliniem cä este vorba doar de un „aspect“, tinänd seama mai mult de infäti§area lor exterioarä §i nu de organizarea interné a locuintei, care §i aici, este aceea§i ca a casei romäne§ti de pretutindeni.

Secolul XVIII, secolul „luminilor“ cu functia sa civilizatoare §i-a pus amprenta ca mentalitate §i atitudine §i asupra comunitätilor rurale din Transilvania. Elementele civilizatiei preindustriale modificä sensibil climatul spiritual din aceastä zonä a tärii :„Casele devin mai spatioase §i mai luminoase, mai solide, drumurile Iungi dintre täri au inceput sä fie mai sigure, informatiile au inceput sä capete о arculatié mai mare §i mai rapidé. Se instituie ín epocä un elimat de universalitate. Dincolo de atätea descoperiri existente - forme de stat, sisteme politice, moduri de viatä variind de la popor la popor, deprinderi §i Tnrädäcinäri autohtone, stäri diferite de mentalitate - se poate vorbi de о dispozitie comunä, de о retea de afinitäti §i corespondente spirituale. Popoarele ?§i intind unora altora punti de comunicare, se presimt, se cautä, se confirmä reciproc. Iradierile ín diferitele directii se inmultesc“ (I. Zamfirescu).

Casele evoluate din plánul arhaic sunt compuse ín general din douä incäperi a§ezate de о parte §i de alta a tindei. ín plan stilistic reinnoirile petrecute in Europa in jurul anului 1800 (in arta cultä) nu putea sä rämänä färä ecou in locuinta täräneascä, cu scheme ce diferä de la un popor la altul, existänd о conceptie romäneascä cu privire la organizarea spatiului locuintei. Se poate spune cä ceea ce caracterizeazä modul de simtire al popoarelor romanice („gustul pentru frumusetea articulatä constituit din pärti dar delimitate“) este evident §i in casa täräneascä. Preferinta pentru a§ezarea obiectelor cu caracter decorativ in frize colorate alternate de spatii libere de culoare albä - sau specific pentru zona Tärnavelor, cunoscutul ultramarin de Transilvania numit in zonä „Mändrä Märie“ - precum §i о anumitä oränduialä а mobilierului se inscrie pe aceastä linie.

Din modul cum sunt imbinate cerintele de contort - prin crearea unui interior comod - cu dragostea pentru frumos - prin realizarea unei ambiante pläeute - apar conceptiile specifice ale unei comunitäti ре о perioadä datä. Aceastä conceptie, acest mod de simtire care a dat interiorului täränesc din sec. a XVIII-lea о infäti§are austerä, a dat na§tere unor forme noi, in care s-а simtit necesitatea sporirii farmecului acestui interior §i in acela§i timp trecerea treptatä spre о viziune picturalä in organizarea interiorului. Acest proces apare dar in istoria interiorului locuintei täräne§ti §i constituie о cauzä a evolutiei conceptiei estetice.

Privitor la caracterele arhitecturii interiorului locuintei täräne§ti traditionale constatäm pentru sec. XVIII-XIX о mare unitate confirmatä prin prezenta unor elemente componente in tot spatiul romänesc, explicabilä prin fondul cultural strävechi, care §i-a pus amprenta pe intregul ansamblu de manifestäri de culturä §i civilizatie. Pe acest fond unitar ca urmare a conditiilor economice §i istorice diferite, s-au cristalizat „stilurile zonale“ pe care le intälnim §i azi in locuinta täräneascä. ín acest proces ideea despre contort, despre viatä, s-a transformat in acela§i timp cu ideea despre frumos, confundändu-se in cadrul locuintei cu träsäturile proprii poporului nostru. Acest proces de transformare continuä a interiorului nu are ca rezultat о diversificare §i о spargere a unitätii ci