Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Aurelia Diaconescu, Dr. Valer Pop: Interiorul ţărănesc românesc din zona Târnavelor in contextul expoziţiei din Muzeul Mănăstirii Recea
52 AURELIA DIACONESCU, DR. VALÉR POP un proces de generalizare a unor forme particulare, la alt nivei, conform cerintelor moderne de viatä. Unitatea interiorului locuintei romäne§ti se manifestä atät Tn elementele de bazä - numärul §i destinatia Tncäperilor, sistemele de Tncälzit, a§ezarea lavitelor, a patului, a mesei Tn raport cu intrarea - cät §i Tn domeniul decorativ - Tnfrumusetarea interiorului cu covoare, §tergare, ceramicä, icoane pietate pe lemn §i pe sticlä sau mobilier decorat. Aparitia celei de a doua Tncäperi de cealaltä parte a tindei a marcat tendinta de descentralizare a functiilor Tncäperii originäre. Noua Tncäpere este destinatä oaspetilor, fapt subliniat de denumirile pe care le poartä :„casa mare“, „casa bunä“, „casa de la drum“, „casa dinainte“ „casa rece“, indicä faptul cä aici se pästreazä cele mai frumoase obiecte din gospodärie, ceea ce Ti dä un aer särbätoresc. Din punct de vedere al modului de organizare, interiorul acestor douä Tncäperi se caracterizeazä prin prezenta a patru puncte de greutate repartizate simetric unul fatä de celälalt :coltul cu sistemul de Tncälzit sau preparat hrana (coltul cu soba), coltul cu patul, coltul cu lavitele a§ezate Tn unghi §i masa Tn fatä, coltul cu dulapul de vase, centrul Tncäperii rämänänd liber. ín cadrul Muzeului Sf. Mänästiri Recea, expozitia etnograficä T§i propune sä ilustreze pentru vizitatorii care-i tree pragul, „casa curatä“ reprezentativä pentru zona Tärnavelor. In spatiul expozitional destinat interiorului prezentäm coltul cu patul, coltul cu masa, cu rolul estetic cél mai pregnant Tn caracterizarea unui interior, precum §i coltul cu dulapul. О Tnsemnare despre interiorul täränesc romänesc din anul 1800, din Tárnává Mare ne descrie о camerä cu pat ornamentat, ladä de zestre pictatä, blidare §i culmi pe care erau fixate „pästuri de culme“ §i atärnate strächini §i cancee. Privitä Tn ansamblu locuinta din zona Tärnavelor se Tncadreazä Tn marea familie a casei traditionale romäne§ti din toatä Transilvania, cät $i din celelalte provincii istorice romäne§ti, formänd un tot unitar, un act de culturä etnicä nationalä. Dozarea echilibratä a diferitelor categorii de obiecte Tn cadrul interiorului, tendinta permanentä de a constitui ansambluri unitare, utilizarea chibzuitä a spatiului constituie cäteva din caracteristicile arhitecturii interiorului locuintei täräne§ti, Tn care mobilierul se situeazä printre elementele de prim ordin. La origine fiecare obiect, dispozitia lui Tn cadrul interiorului, a avut о semnificatie, fiind privit nu numai ca о piesä inertä, ci ca о parte componentä a ansamblului Tn care se desfä§oarä viata familialä. Interiorul locuintei este rezultatul muncii depuse de täräncile §i me§te§ugarii populari §i poartä amprenta unei culturi artistice ce atestä un Tnalt nivel de creativitate. Este caracteristic täranului román Tmpodobirea casei atät pe dinafarä, cät §i Tn mod special Tn interior, färä exageräri §i lucruri inutile. El Tntotdeauna a §tiut sä filtreze prin conceptia lui despre frumos tot ceea ее a rämas pänä astäzi caracteristic pentru interiorul nostru traditional, creänd adevärate opere de artä popularä. Locul cu cea mai mare greutate din punct de vedere estetic TI constituie COLTUL CU PATUL, datoritä Tn primul ränd tesäturilor grupate aici §i nu mobilierului Tn sine. Patul Tnalt la care (Tn unele párti din zona Tärnavelor) se ajunge cu ajutorul unei bänci a§ezate Tn fatä, ocupä locul cel mai important din
