Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Aurelia Diaconescu, Dr. Valer Pop: Interiorul ţărănesc românesc din zona Târnavelor in contextul expoziţiei din Muzeul Mănăstirii Recea
50 AURELIA DIACONESCU, DR. VALÉR POP ínflorit, a evoluat §i s-а dezvoltat luänd forme de о valoare artisticä incontestabilä a§a cum spunea Romulus Vuia :„Casa este adäpostul ín care se nasc, träiesc §i mór generatii, din a cäror succesiune continua se incheagä viata milenarä a unui neam. Ea a fost adäpostul §i märturia continuä a vietii familiale §i economice a päturii rurale. Ea constituie, prin urmare, capitolul cel mai ínsemnat din studiul civilizatiei noastre populare. Fiecare casä täräneascä este un mic muzeu popular, in care fiecare obiect, ca §i fiecare numire a lui, prezintä о märturie din evolutia vietii §i civilizatiei neamului nostru“. ín cercetarea tipurilor de locuintä §i complexelor gospodäre§ti din zona Tärnavelor, trebuia sä tinem seama de о serie de factori specifici care au influentat formarea lor, pentru cä mediul geografic §i specificul economic al zonei au avut un rol determinant. Particularitätile locale ale locuintei de Tárnave sunt privite ca particularitäti etnografice ale culturii materiale din aceastä zonä etnograficä. Prin varietatea reliefului §i prin faptul cä zonele marginale sunt de multe ori zone de interferentä, Podi§ul Tärnavelor cunoa§te forme diferentiate ca aspect care se subordoneazä insä unei structuri unitare de ansamblu. Prin säpäturile arheologice efectuate de speciali§tii de la Muzeul de Istorie din Sighi§oara §i Muzeul judetean Mure§ (in jurul anului 1980), locuintä din zona Tärnavelor devine un argument indubitabil al demonsträrii vechimii §i permanentei de locuire a elementului autohton in acest spatiu. Säpäturile arheologice au scos la ivealä a§ezarea prefeudalä de la Dealul Viilor (Sighi§oara) a cärei locuire a inceput in secolul IV, dupä retragerea romanilor din Dacia §i a continuat pänä in sec. Xl-Xll, cu о intrerupere mai semnificativä in secolul IX-X. Este prima a§ezare de acest fei de pe teritoriul judetului Mure§, valoarea ei sporind prin descoperirea cimitirului. „Prin a§ezäri §i morminte suntem in mod definitiv legati de pämäntul acestei täri “ spunea Romulus Vuia. A§ezarea de la Dealul Viilor cuprinde :3 locuinte pentru secolul IV-V; 9 locuinte pentru secolul Vl-Vll, 5 pentru secolul Vll-Vlll §i 1 locuintä pentru secolul Xl-Xll. Descoperirea a stärnit interesül speciali§tilor din tarä §i de peste hotare §i permite urmärirea evolutiei unui sat prefeudal, pe parcursul mai multor secole, lucru deosebit de important nu numai pentru istoria judetului, dar §i a poporului román in egalä mäsurä. Elementele descoperite concurä la atribuirea acestui sat populatiei autohtone daco-romane §i romäne§ti pe baza continuitätii de tip de locuintä pe toatä durata, continuitätii de tip de instalatii de foc (vatra) pe toatä durata, continuitatea de unelte, de forme de vase §i a repertoriului decorativ, dar mai ales pentru secolele IV-VIII, continuitatea ritului de inmormäntare (incineratia) de tip provincial roman. A§ezatä in inima Daciei Traiane, zona a fost sträbätutä in epoca romanä de drumurile care mergeau la Apulum (Alba lulia), sediul Legiunii a Xlll-a Gemina. Mai tärziu Alba lulia ajunge cetatea de scaun a voievodului transilvan §i a Dietei. La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul i§i fäcea intrarea in cetatea ce devine un simbol al romänilor de pretutindeni. In decembrie 1918 aici s-a consfintit actul Unirii Transilvaniei cu Románia. Trecutul istorie al zonei se reflectä §i in cultura materialä popularä. Astfel satele romäne§ti a§ezate pe väile apelor sau de-а lungul drumurilor, de formä
