Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Vasile Pop: Toponimie mureşeană
TOPONIMIE MURESEANÁ 261 BISTRA MURE§ULUI (Deda+Bistra) jud. Mure§ Atestäri: Bistra Mure§ului, ung. Dédebisztratelep , 1913: Dédabisztratelep (H). Locuitori dupä recensämäntul din7 ián. 1992. Total: 1079 din care 992 romäni, 73 maghiari, 14 altii. Microtoponimie localä: Arini, pädure de arini, lat. Alinus, Bejenara, local se roste§te Bäjenara, ramificatie a päräului Stegea, care-§i schimbä cursul ín cursui anului, localnicii zic cä bäjene§te; Bistra, sat, vale, päräu, v. sl. Bystra “repede”; Bistruta, päräu; Blidäreasa, päräu, derivat personal de blidar, “cel care face blide“; Brani§te, inältime despäduritä, pä§une; Calea, drum care porne§te din satui Bistra Mure§ului, trece prin Zäpodea cu Cale §i ajunge la locul denumit Scaunul Domnului; Cetate, stäncä maré ín apropiere de locul denumit “Mänästire”, pe valea Bistrei; Ciortä§, cätun, DA mentioneazä apelativul dort cu sens de “tigan, §trengar; Cofu, päräu, ramificatie a Bistrei; Donca, päräu §i drum forestier; Dumbrava, pädure nu prea deasä, v. vsl. Donbrava; Calea lui Traian, pe aid trecea Calea lui Traian, construitä de romani; Dupä Bistra, teren arätor de-a lungul päräului Bistra; Dupä laz, v. “laz”; Fänatul din Hemju, cositor in locul denumit Hemja; Fäntäna Cetätii, izvor längä locul denumit “Cetate”; Fileanul, päräu care vine dinspre satui Filea, Gäläoaia cätun; Hemju, päräu; laz, lac mic, format din albia unui päräu, v. sl. Jazu; íntre Gärle (v. Gärle); La Cruce, locul din jurul unei cruci: La Mure§, arätor längä räul Mure§; Mänästire, pe acest loc a fost in trecut о mänästire; Mijlocul, arätor in partea centralä a unui §es; Mäta, päräu in valea Bistrei; Mateia§ul de Sus, päräu de la n. pers. Matei+suf.-as; Pietroasa, päräu care vine dinspre locul denumit “Scaunul Domnului”, stäncä in forrná de scaun; Ple§ile Bistrei, pä§uni; Podireu, loc relativ drept pe coasta unui deal; Párául Corbului, v. “corb” pasäre sémi migratoare, mai mare decät cioara cu penele negre, cu ciocul puternic, “Corvus corax”. Lat. Corvus; Ratca, arätor pe malul Mure§ului; Rärituri pädure räritä, defri§atä; Slatina, arätor, säräturos, v. sl. Slatina; Scaunul Domnului, inältime de cca. 1400 m, cu о poianä in värf §i care din depärtare seamänä cu un scaun; Poiana Scaunului, loc in pädure, lipsit de copaci, in imediata apropiere de Scaunul Domnului; Poiana Bistrei, v. Bistra; Poienita, poianä mai micä; Stäninoasa, päräu care curge prin locul denumit „Brani§te“ localnicii ii mai zic §i Stärinoasa sau chiar “Stärninoasa”; Stegea, inältime §i päräu, conform stevia, plantä cu tulpinä puternicä, folositä in medicinä, “Rumex patietia”; Tuclui, inältime, ascutitä; Valea Bistrei depresiune de-а lungul Päräului Bistra; Valea Dornei v. Dorna; Valea Mure§ului; Valea Cofului, v. Cofu; Valea de Mijloc. Mijlocul; Zäpodea, platou pe о inältime; Zäpodea Cetätii, v. Cetate; Zäpodea cu Cale v. Calea; Zäpodia cu Pod, poianä inconjuratä de päduri; Zäpodia Ursului, platou §i päräu; Masa Scaunului, partea de est a poienii, “Scaunul Domnului”, in formä de masä, in apropiere de Bistriciorul inalt de 1900 m, unde se aflä cumpäna
