Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Pamfil Bilţiu: Ioan M. Maloş şi metodologia cercetării pe teren a culturii populare
248 PAMFIL BILTIU sä ducä implicit la realizäri noi, situate la un alt nivei §tiintific, loan Malo§ se intreabä pe bunä dreptate :„Se poate rämäne numai la aceste cercetäri fäcute pänä acum?“ §i tot el räspunde „Hotärät nu. §tiinta are evolutia ei“. inarmat cu conceptiile moderne ale ultimelor cuceriri ale cercetärii, loan Malo§ se dovede§te adeptul extinderii sferei de investigate, care sä räspundä celor mai inalte exigence §i care nu putea decät sä cuprindä, „toate manifestärile, atät cele care alcätuiesc valorile spirituale, precum ar fi folclorul §i datinile cät §i cele care alcätuiesc civilizatia lui manifestatä in domeniul säu material“. Rezultä, cu limpezime, cä väzutä din perspectivä modernä, cerectarea culturii populare trebuia sä ?mbräti§eze cele douä laturi importante ale ei, care alcätuiesc un tot unitar §i care sunt cultura materialä §i cea spiritualä. Culegerile de pänä la el de material de pe teren la considerä lacunare, datoritä efectuärii lor „färä о metodä riguros §tiintificä“, care, Tn opinia lui, au generat scoaterea in evidentä doar a unor aspecte ale manifestärilor traditiqnale. in contextui cercetärilor etnografice, din acea vreme, socote§te de mare importantä cursurile profesorului Romulus Vuia, axate pe obiceiurile romäne§ti, a cäror complexitate о descoperä in tratarea lor complexä, cu relevarea atät а originilor, cät §i a contextului cultural din care fac parte. Acestora le reveleazä §i „menirea de a de§tepta in auditori interesül §i pasiunea pentru cercetärile etnografice sistematice, bazate pe о metodä, care sä ducä la о cät mai cuprinzätoare cunoa§tere a obiceiurilor noastre populäre“. Contributia lui loan Malo§ a izvorät din scopuri practice bine definite. Ea s-а vrut pe de-о parte sä joace rolul unui instrument de lucru, cu care sä inarmeze pe tinerii cercetätori, cu о metodä „in ce prive§te culegerile de obiceiuri“, iar pe de altä parte s-а vrut „o discutie deschisä, care imbunätätitä §i completatä, cu aportul studentilor, sä rezulte in final о modalitate de studiu mai temeinicä a obiceiurilor“. Contributia lui loan Malo§ treve drept о schitare cvasicompetä а metodologiei cercetärii pe teren a obiceiurilor, care cuprinde toate etapele specifice unei cercetäri de acest gen, care in literature de specialitate au fost sustinute §i de cätre folclori§tii de seamä ai zilelor noastre2. О primä etapä, indispensabilä unei bune cercetäri de teren о constituia, in acceptia lui, „o temeinicä pregätire in acest domeniu“, care presupune mai intäi insu§irea temeinicä a bibliografiei de specialitate, dar care §i aceasta nu trabuia sä se facä la intämplare, ci, in opinia lui, prin urmarea unui curs „unde sä fie analizatä sistematic aceastä literaturä“. Este о pärere personalä, care nu s-а materializat in traditia cercetärii noastre, decät in mäsura in care studiile etnografice au fost dezbätute in contextui unor cursuri de specialitate, prin care, dupä caz au fost infirmate ori sustinute. O urmätoare etapä, la care se opre§te, este cea de mare importantä a culegerii textelor, la care constatä existenta unor puncte de vedere diferite, de la 2 Ovidiu Birlea, Metodä de cercetare a folclorului, Bucure§ti, Editura pentru literature, 1969