Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)

Livia Rusu: "Răuratul" colacului în seara de crăciun

192

LIVIA RUSU

ín satui Logig din comuna Lunca, tineretul satului, respectiv feciorii, mergeau la colindat ín seara de Cräciun din casá ín casá. Adunau báni §i colaci care erau ímpártite ín douá cu biserica. La unii gospodari mai ínstáriti era pus pe masa un colac §i pe el un litru de tuicä. Vátaful feciorilor §tie cá acolo trebuie „ráurat” colacul. Cel care conducea ceata colindátorilor, vátaful, multumea pentru plata colindei printr-o formula versificatä, recitatä, nu cäntatä, íntr-un ritm sacadat.

Conform dictionarului limbii románé moderne „a ura” ínseamná a formula о dorintá de bine la adresa cuiva (cu prilejul unei aniversári, al unui ínceput de actiune), a felicita; a recita „Plugu§orul” sau alte colinde, umblánd din casá ín casá (lat. orare).

Prin derivare cu prefixul „rá-” exprimá о repetare sau о intensificare a actiunii exprimate de verbul simplu. Deci „a ráura” ínseamná a adresa gazdelor urári de bel§ug §i bunástare ín anul care va veni, ritual repetat, iar §i iar, la fiecare casá, ín fiecare an. Dictionarul consemneazá §i cuvintele „a roura” cu sensul a acoperi cu stropi ca de rouá, a cádea rouá §i „rourat”, adicá acoperit, stropit de rouá, plin de rouá.

Potrivit acestor sensuri, obiceiul ráuratului colacului poate fi pus ín legáturá cu un alt frumos obicei al Boului ínstrutat, practicat ín zóna noastrá „pentru ca Dumnezeu sä dea ploi §i an bogát” (ín zóna Fágára§ului, ín Álba, pe Some§ sau ín pártile Bistritei - la Rusalii, Sángeorz sau Sánziene).

Astfel, credinta ín boul sfänt care fructificá tarina о gásim ín „cántecul cununii” de la daca de la secerat ín Solovástru §i Filpi§u! Mic lángá Reghin:

„Coborát-o-coborát Coborät-o Bou Sfánt La fántáná-n tariná Apá-n bűze о luat §i din coarne-o scuturat,

Tarina о rourati

D-zeu roade a dat.

Roade-n gráie páná’n bráie,

§i-n sácári pán’ subsori §i-n ovese páná-n mese.

Dintr-un snop mierta-i la loc,

Dintr-o claie