Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Livia Rusu: "Răuratul" colacului în seara de crăciun
“RÄURATUL” COLACULUI ÍN SEARA DE CRÄCIUN 193 trei lädoaie.”1 Credem cä ceata colindätorilor la Cräciun se substitute boului care roureazä tarina, pentru a spori bedugul holdelor §i implicit al gospodarilor, prin urärile adresate gazdei ín colinda de „räurat” al colacului, uräri de bel§ug §i prosperitate: „Sä creascä colacul cät masa Stogul cät casa Slänina cät u§a Sä fie gazdele sänätoase, Ia multi ani!”1 2 „Intrepätrunderile dintre diferitele cäntece legate de obiceiuri se mai explicä §i prin afinitätile dintre obiceiuri... existä legäturi §i intre colinde §i obiceiurile legate direct de muncile agricole, ie§irea la holdele verzi §i cäntecele de seceri§.”3 Ca §i ín versurile „Plugu§orului” in varianta Alecsandri se prezintä intr-o notä de haz §i veselie, muncile agricole in ordinea desfä§urärii lor: alegerea locului de arat §i semänat, aratul, semänatul, seceratul, treieratul, incheindu-se cu coptul colacilor. Este, de fapt, povestea versificata a päinii. Familia care a muncit cu pricepere §i härnicie, ca §i Traian §i Dochiana, se bucurä de roade bogate, bucurie pe care о impärtätesc cu oaspetii care la tree pragul la ceas de särbätoare. Recunoa§tem un aspect important al vietii plugarilor care se repetä an de an, acéla al rodirii pämäntului, datoritä härniciei lor. Colacul a§ezat pe masä este piata cerutä de colindätori care la incheierea colindei rostesc: „Sä fii gazda sänätoasä Sä pläte§ti colinda noasträ C-un colac de gräu frumos Ca §i fata lui Cristos.” „Räurätura” care se face apoi sunt versuri recitate §i pe cät se poate rimate §i ritmate, care povestesc peripetiile gazdei care a ajuns in final sä punä pe masä colacul. Se fac uräri de fericire, sänätate §i bogätie. Dupä un „La multi ani!” §i „Särbätori fericitel”, colindätorii se indreaptä spre altä casä unde vor sävär§i acela§i ritual al colindatului. Versurile „räuräturii” prezintä la incept о laudä „jupänului gazdä”, om harnic §i gospodar care dispune de bői multi §i de slugi numeroase, cu о sotie frumoasä §i gospodinä, cu nepoti §i nepotele, fini §i vecini ce-l ajutä la lucru. Intälnim §i versuri pline de satirä §i umor, personaje cum sunt tiganul fierar, babele care §tiu rändul la päine, moara, morarul fiind luati in 1 T. Gherman, “Särbätoarea boului”, Marisia, vol. IX, 1979, pag. 613. 2 Inf. Pantea Traian, (n. 1939) din Dumbrava anch. A. Badea, 1963. 3 Mihai Pop, Obiceiuri traditionale romäne$ti, Ed. Univers, Bucure§ti, 1999, pag. 79.
