Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Laura Pop: Pomul funebru din zona Văii Mureşului superior, Valea Gurghiului şi Valea Beici
POMUL FUNEBRU DIN ZÓNA VÁM MURE$ULUI 175 „4 cornuri“11. Un colac asemänätor se face ín Valea Beicii la pärästasul mortului de la 6 säptämäni, adicä din 2 coarde de aluat impletite sub forma a 2 S-uri suprapuse . Crestata din Valea Mure§ului Superior seamänä foarte bine cu decorul incizat ре о täblitä de lut ars descoperitä la Dinogetia (Garvän, Dobrogea), datänd din secolele Xl-Xll d. H11 12. Ofelia Väduva a remarcat asemänarea unor forme actuale de colaci din diferite zone ale tärii cu täblitele de la Dinogetia printre care §i aceastä „imagine a cercului Tmpärtit Tn patru de о cruce, iar Tn fiecare din cete 4 sectoare astfei formate Tnscris cäte un cerc mic“13.De fapt este vorba de imaginea crucii gamate, a värtelnitei cu 4 brate redate Tn mod curbiliniu, simbol ancestral al rotatiei soarelui §i al succesiunii anotimpurilor. Motivul crucii gamate stä la baza rozetei cu 6 brate. Schliemann remarca faptul cä svastica cu cärligele Tntoarse spre dreapta era la origine un simbol al soarelui §i un simbol al fertilitätii Tn acela§i timp. Colacii §i coläcei asemänätori celor din Valea Mure§ului Superior, Valea Beicii §i Valea Gurghiului regäsim Tn multe zone ale tärii, diferind doar denumirea sau tehnica de realizare a formei din aluat. Scärita sau „loitrita“ din Valea Superioarä a Mure§ului este realizatä din coarde de aluat räsucite, nu Tmpletite. (Vezi, foto 6). ín alte zone scara poate fi din coarde simple (neímpletite, neräsucite) sau din coarde Tmpletite. La Voine§ti-la§i, de exemplu, scara din aluat are marginile din trei coarde Tmpletite, iar fu§teii scäritei din coarde räsucite14. Päsärelele din aluat sunt räspändite ín mai multe zone ale tärii la Tnmormäntare, la pomenirea mortilor sau la nuntä. ín Moldova se numesc „hulubi“, Tn Muntenia „porumbei“ §i au о Tnfäti§are asemänätoare celor din Valea Gurghiului15. Semnificatia acestor päsärele din aluat este de Tntruchipare a sufletului mortului. ín Valea Beicii se face pom de botez pentru cä atunci „cTnd mori, Tn rai, trebuie sä stai Tn pom, c-apoi e§ti päsäricä, sä ai creangä pe ce §äde16“in Valea Gurghiului §i Valea Beicii se punea, Tn prima noapte dupä Tnmormäntare, fäinä cernutä pe masa din casa mortului §i a doua zi dimineata se puteau vedea urmele de pasäre Tn fäinä presupunändu-se cä sunt ale sufletului mortului17. 11 Sim. Fl.Marian, hmormäntarea la romäni. Studiu etnografic, Bucure§ti, Lito-Tipografia Carol Gobi, 1892. P.165. 12 Gh. §tefan, I. Barnea, Maria Com§a, Eugen Com§a, Dinogetia. A§ezare feudalä tlmpurie de la Bisericuta Garvän, Bucure§ti, Ed. Academiei RSR., 1962, p. 328-329, fig.180, nr.5 13 O. Väduva, Pa§i spre sacru. Din etnológia alimentatiei romäne§ti. Ed. Enciclopedicä, Bucure§ti, 1996, p. 76. 14 O. Väduva, Cerealele...p. 84. 15 O. Väduva, Cerealele...., p. 85, ilustratie; XXX Arta popularä romäneascä, Bucure§ti, Editura Academiei RDR, 1969, p. 626-627 16 Informatii de la Maria Pop, 71 ani, localitatea Urisiu de Sus, jud. Mure§, culese Tn data de 10 mai 1995. 17 L.Pop, Obiceiuri de mmormäntare din Valea Beicii in Marisia. Studii §i materiale. Ertnografie-Artä-Artä popularä, XXV, fascicola 1, 1996, p. 120 §i Marisia VII.
