Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Man Ioan Eugen: Două vechi monumente de artă românească
12 MAN lOAN EUGEN asemänarea cu biserica din Toplita, semnaläm unele deosebiri a formei absidelor decro§ate §i anume :cu peredi oblici fatä de axa longitudinalä la biserica din Toplita §i cu pereti dispu§i perpendicular pe sensul lungimii constructiei la biserica din Reghin. Atát pronaosul cät §i naosul au pereti comuni din bärne lungi fasonate, care se sprijinä pe rame masive de stejar, ce cuprind pronaosul §i naosul pänä la absidiole (PI. III. 1,2). Construite pe fundatii de piaträ, absidiolele ?§i ridicä formele ре о talpä de grinzi groase de stejar, imbinate in sistemul „in chetoare“. Peretii poligonali ai absidiolelor sunt confectionati din bärne scurte cu capete retezate (Pl. IV. 1,2), care, cam de la о treime sub strea§inä, dau na§tere acelor aripi-consolä, deosebit de eficace in cadrul sistemului constructiv §i cu mare efect decorativ. Situate pe cele douä pärti ale naosului, din care se poate trece nestingherit, absidiolele au in interior о lätime de 2,20 m iar in adäncime 2,15 m. Dupä absidiole, spre räsärit, se continuä peretii naosului, care in dreptul catapeteasmei formeazä alte console, prelucrate tot in trepte. Mai ingustä decät lätimea naosului, absida altarului are la bazä grinzi masive, groase de peste 50 cm, peste care se inaltä peretii din bärne ce se imbinä tot in cheotori (Pl. V. 1.), care in partea lor superioarä formeazä alte aripi-console. ín anul 1857 este adäugat pridvorul, ca a patra incäpere, cu turn deasupra, proportionat ca forrná §i dimensiuni (Pl. VI. 1.). cele douä faze de ridicare a bisericii pot fi observate prin sistemul constructiv diferit. Pentru prima fazä peretii sunt realizati din bärne lungi, cioplite pe patru fete §i a§ezate orizontal unele peste altele, imbinate, dupä cum am mai väzut, in console care descresc ca lungime. Ea mo§tene§te tipul de plan elaborat cu multä vreme inainte, de arhitectura popularä de lemn romäneascä. Nici me§terii §i nici comanda socialä nu preconizau atunci о eventualä extindere spre vest. Pe aceste considerente intrarea a fost amplasatä pe latura sudicä, a§a cum о intälnim la bisericile de lemn din Bilbor, Tuighe§ sau Topiita. A doua etapä cuprinde pridvorul, deasupra cäruia se inaltä turnul, care calitativ diferä de biserica initialä, insä constituind principalul element al elevatiei. Turnul se sprijinä pe stälpi masivi de lemn §i se compune dintr-un corp prizmatic, inchis cu scänduri ränduite vertical, cu un acoperi§ in trunchi de piramidä pänä la un mic foi§or cu deschideri traforate §i care se terminä cu un coif prismatic, de dimensiuni mai mid. Fodorul impreunä cu acoperi§ul piramidal depä§esc cu putin nivelul coamei bisericii, producänd astfei un u§or dezichilibru al formelor. Inchis pe cele trei laturi exterioare, pridvorul are deschidere doar la capätul de vest, unde este situatä intrarea in bisericä (PI.VI.2.). Spatiul interior ai bisericii prezintä unele caracteristici particulare, spre deosebire de celelalte trei biserici cu plan asemänätor. Pridvorul inchis este acoperit cu tavan, de unde, printr-o scarä de lemn, comunicä cu podul bisericii §i clopotele din turn. Separate doar de un primez scund de lemn, pronaosul §i naosul sunt cuprinse sub un acoperi§ unic, cu о boltä semicircularä confectionatä din scänduri prinse pe intradosul arcelor dublou (PL. VII.1.). Dealungul boltii, in punctui superior al deschiderii, este situatä о bärnä, care pe längä efectul plastic, are rolul de a prelua greutatea arcurilor dublou. ín partea vesticä a boltii, purtate pe peretele sudic de un stälp angajat, cu rol de pilastru, iar in partea opusä de о consolä retrasä in perete. Retrasä cu cca. 15 cm de fiecare parte a peretilor, bolta se reazämä pe console, forrná de altfel ineditä in
