Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)

Man Ioan Eugen: Două vechi monumente de artă românească

DOUA VECHI MONUMENTE DE ARTA ROMANEASCA... 13

Transilvania, avänd corespondent doar la biserica din Céline§ti-Susani din Maramure§, ridicaté ?n anul 1784. Deasupra absidiolelor, dezvoltate pe plan pentagonal, se aflé acoperi§ul tronconic, care aduce cü semicilindrul, in realitate format din opt scänduri, dispuse dupä forma unui semicilindru cu profil de poligon, la care se racordeazá trei panouri triunghiulare, corespunzätoare laturilor ce strämteazä §i Tnchid absidiolele (Pl. VII. 2.). Plánul na§terii acestor bolti e marcat prin console íncruci§ate §i táiate ín trepte. Pentru solutionarea unor probleme de natúré static-constructivä s-а procedat la introducerea unor grinzi care tree deasupra amintitelor console, care fac legätura dintre peretii naosului fragmentati de gólul absidiolelor. Spatiul naosului este ocupat de scaune de epoeä, pe unul fiind trecut anul 1845. Separatä de naos prin catapeteasmä, absida altarului, ce circumscrie un plan poligonal, este acoperitä cu о bolté cilindricá, mai coborátá decät aceea din naos (Pl. II. 2.). §i aici gásim un sistem de boltire constánd din semicilindru dispus pe axul principal, la care sunt racordate trei panouri curbe in forrná dreptunghiulará, corespunzánd fiecárei laturi a absidei. Diametrul boltii este mai mic decät lárgimea laturilor de nord §i sud ale Tncáperii. Prin amplasarea catapeteasmei la 1,30 m ín fata planului format de coltul naosului s-au creat mici spatii pentru proscomidie §i diaconicon.

Trecánd la prezentarea exteriorului bisericii remarcém, ín primul ránd, turnul care deasupra strea§inii se ridicá pe о ínáltime de 8,80 m, fiind acoperit aproape ín intregime cu §indrilá (Pl. Vili. 1.). La extremitatea esticá a altarului (Pl. V. 1,2), ca §i la cele douá absidiole (Pl. VIII.2) grinzile zidului se intersecteazá in console, cele situate ín partea superioará repetándu-se cu о a doua intersectie de console a peretilor ínvecinati. Remarcém aspectui plastic al consolelor, crestate ín linii drepte §i curbe, oferind о operé plasticá desévár§ité. Acest sistem de ímbinare a grinzilor ín console, sau aripi cum íl mai íntálnim in literatura de specialitate, a fost adaptat de me§terii populari la mai multe biserici de lemn din Transilvania. íl avea fosta bisericá „Sf. Arhangheli“ din Lunca, cu crestáturi populare, biserica „Buna Vestire“ din Breaza de lángé Reghin, sau biserica „Sf. Arhangheli" din Pánet, biserica din Chetani, la biserica „Sf. Apostoli Petru §i Pavel“ din Iclánzel, la care consolele au márunte crestáturi paralele, őri la biserica din Sácalu de Pádure, cu terminatie sub forma de cap de cal, dupá cum vom vedea mai íncolo (Pl. X. 1.).

ínzestrat cu pánté repezi, acoperi§ul bisericii este confectionat dintr-o §arpantá de lemn, peste care este a§ezaté ínvelitoarea din §indrilä (Pl. X. 2.). Forma ineditá a planului impunea о anume structurá a acoperi§ului, care sá reproducá organizarea spatiului interior. Fatá de ínvelitorile unitare, cum íntálnim la bisericile din Moldova, la biserica din Reghin, fiecare parte care formeazé plánul trilobat poarté acoperi§ propriu, separat de celelalte prin dolii de tablé.

Liniatura bárnelor este íntrerupté doar de deschiderile ferestrelor :doué pe latura de nord, ambele la capétul naosului, cu dimensiuni de 80 x 60 cm §i 60 x 45 cm; trei ferestre pe latura de sud, din care doué la navé, a§ezate relativ simetric fatá de precedentele, cu dimensiuni de 80 x 60 cm §i respectiv de 60 x 40 cm. A treia fereastré este situaté ín pronaos ín zóna ínvecinaté cu naosul, cu dimensiuni de 80 x 60 cm. Aceasté ultimé fereastré a fost realizatá ín anul 1857, prin desfiintarea vechii intrári, care a fost ínfundaté, péstrándu-se doar