Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Maria Bucur: Elemente de păstorit tradiţional păstrate la stânele di Călimani
128 MARIA BUCUR A dispärut din traditia stabilirii acestor obligatii frumosul obicei al „mäsuri§ului laptelui“ fäcut cu „carämbul“ sau „täncu§a“. A rämas in schimb traditionala särbätoare de : „Sämbra oilor“, cunoscutä in zonä sub numele de „Sfintirea turmelor Este §i in prezent ceea mai mare särbätoare a proprietarilor de oi §i a ciobanilor, de fapt a comunitätilor rurale cu activitate pastoralä. Aceastä särbätoare marcheazä timpul de plecare a turmelor la pä§unea de la munte. ín stabilirea obligatiilor in produse, primite de proprietär, se face, in prezent, pe cap de oaie. Ceea ce practic in zona asistatä de noi in teren, inseamnä aproximativ cinci kilograme de bränzä pe cap de oaie. Bineänteles forma de stabilire a obligatiilor este arbitrarä, stabilitä la fiecare stänä in parte, dar in general, la stabilirea lor se tine seama de ce se intämplä la stänele din jur. Au rämas actuale obligatia ciobanilor de a§i asuma räspunderea totalä asupra turmelor pe perioada de pä§unat, plätirea pagubelor ce nu pot fi dovedite, §i achitarea cu produsele stabilite fatä de proprietari,. In acela§i timp §i din obligatiile proprietarilor sunt о seamä care au vechi traditii in pästoritul din Cälimani. Asigurarea sárii necesare pentru oi, cät §i pentru preparatele din lapte rämäne in sarcina proprietarilor, a cheltuielilor de transport spre locul de pä§unat, a medicamentelor necesare in prevenirea unor boli §i paraziti sau о obligatie de seamä este constructia stänii11. Stäna , in ce prive§te constructia §i modul de organizare a mundi are о traditie foarte veche §i aproape in totalitate elementele vechi din arhitectura stänii, cät §i etapele tehnologice de desfä§urare a procesului ocupational traditional al cre§terii oilor au rämas acela§i . Cu atát mai mult ele sunt respectate cu о deosebitä rigurozitate. La aceste elemente traditionale se simt caracteristici noi contemporane care tin de domeniul social §i de contort profesional. Stäna veche, descrisä de Laurian Some§an in Muntii Cälimani* 12, cät §i felul functionärii poate fi identificatä u§or cu stänele intälnite, la inceputul mileniului trei in zona subcolinarä a Cälimanilor. Atät stäna de pe pä§unile comunale unde oile petrec perioada premergätoare urcatului la munte (plan§a foto 1-1), cät §i stäna de la munte, are aceleia§i caracteristici, a stänelor de altädatä. Prin termenul de stänä se intelege locul de várat al oilor, cät §i totalitatea amenajärilor necesare in acest scop. Constructia in care se odihnesc pästorii, §i in care se face §i se pästreazä bränza, reprezintä constructia principalä a oricärei stäne din zona montanä. Aceastä constructie are о mare statornicie in timp §i de aceea ea este construitä din lemn, material altfel la indemänä. Obi§nuite sunt azi, in aceastä zonä adäposturile in forrná dreptunghiularä cu о incäpere, peretii inältati din bärne, iar acoperi§ul in douä sau patru ape. Confectionat din §indrilä altädatä, inlocuit in zilele noastre cu materiale Informator, German Dorina, 42 ani. comuna Vätava 12 Laurean Some§a, Op. Cit., p. 297
