Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)

Maria Bucur: Colecţia de pantaloni din patrimoniul Muzeului Etnografic din Tg. Mureş

COLECTIA DE PANTALONI DIN PATRIMONIUL MUZEULUI 109

colectie, ce prezintä interesül de a fi cercetatä, ordonatä §i publicatá ea reprezentánd din punct de vedere etnografic aria geograficä a judetului nostru §i corespunde cu evolutia istoricä §i socialä a comunitätilor säte§ti din Valea Mure§ului Superior, Valea Gurghiului, Valea Nirajului, Podi§ul Tärnavelor §i cämpia Transilvaniei pänä spre Valea Some§ului.

Toate acestea se pot concretiza studiind structura colectiei dupä :

• numärul de obiecte

• provenienta

• datarea

• croiul

• repartitia etnicä

Colectia este formatä din 35 piese, ce au fost achizitionate din toate zonele etnografice ale judetului, a§a cum reiese din registrul de inventar. Eie provin din Valea superioarä a Mure§uluí din localitäti ca :Deda (nr. Inv. 1368), Dedrad (nr. Inv. 3909), Aluni§ (nr. Inv. 1760), Bilbor (nr. Inv. 1796).

De pe Valea Gurghiului :de la Jabenita (nr. Inv. 3017), Hodac (nr. Inv.

3231).

De pe Valea Tärnavelor :de la Cäpälna de Jos (nr. Inv. 2930), Lepindea Romána (nr. Inv. 2959), §oimu§ (nr. inv. 3511), Coroisänmartin (nr. Inv. 3585).

De pe Cämpie : de la Voiniceni (nr. Inv. 3030), Bála (nr. Inv. 3532), Pänet (nr. inv.3701)

Valea Nirajului :de la §iclod (nr. Inv. 2377), Chibed (nr. Inv. 3786), Sängeorzul de Pädure (nr. Inv. 26779.

ín ce prive§te componente etnicä sunt reprezentate etniile in proportie directä cu numärul acestora in structura demograficä a judetului. A§adar,

• 19 piese sunt romäne§ti

• 14 piese sunt ungure§ti (§i secuie§ti)

• 2 piese säse§ti.

Toate piesele sunt datate apartinänd inceputului de secol XX., cänd exista un port popular traditional in a cärui componente inträ toate elementele caracteristice prin perenitatea lor.

in ceea ce prive§te croiul itarului este foarte interesant de a fi urmärit in evolutia sa. Elementele de perenitate provin de la urmele rämase din neolitic prin zgärierea sau incizarea unor figurine umane in piaträ sau cearä, ce infäti§eazä felül de a se imbräca a vechilor locuitori ai acestor tinuturi. Urmeazä apoi märturiile scrise ale marilor istorici, geografici, filozofi sau poeti greci §i romani. Cronica pictatä de la Viena redä cu claritate itarul purtat de osta§i romäni ce se aflau pe crestele trecätoarei de la Posada. Ca mai apoi märturiile cälätorilor sträini prin tärile románé, stempele secolelor XVI-XVII §i alte multe scrieri §i descrieri ale portului romänesc sä intregeascä documentatia.

Pentru a putea incadra itarul din colectia noasträ in marea unitate a acestei categorii de obiecte de port, am pornit de la studiile fäcute de Florea Barbu Florescu §i Romulus Vuia asupra Monumentului de la Adamclisi §i a Columnei lui Traian, foarte importante pentru studiul imbräcämintei poporului de pe teritoriul Daciei la inceputul erei noastre, cät §i ca punct de pornire in orice studiu privind piesele de port popular traditional romänesc.

Cei dói etnografi, vád aici itarul de 2 tipuri: