Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Maria Bucur: Colecţia de pantaloni din patrimoniul Muzeului Etnografic din Tg. Mureş
110 MARIA BUCUR • unul sub forma de §alvari, exclus a fi itarul nostru cum sustine Romulus Vuia, • al doilea tip de itar care putea fi format din fä§ii Tnguste infäturate de la gleznä pänä la zona inghinalä, petrecute fä§ie peste fä§ie, care se cunoa§te din epoci mai indepärtate dupä cum sustine Florea Bobu Florescu4. intradevär acest sistem de infä§urare pe picior fä§ii inguste §i lungi cusute laolaltä spre a nu se desprinde reprezintä о tehnicä anterioarä croiului obi§nuit. Diocassius spunea cä Panonii se numesc a§a dupä tunicile cu mäneci fäcute din bucäti (pani) de stofä care se taie intr-un anumit fei. A§a sunt §i tunicile dacilor pe Monumentul de la Adamclisi avänd fä§ii in spirálé ca §i pantalonii. Pentru a lämuri acest lucru ne poate fi de ajutor termenul latin lacium din care derivä cuväntul itar ceea ce Tnseamnä de-а curmezi§ul sau bräul ingust. Obiectul Tn sine este mai vechi decät denumirea latinä dupä cum spune Romulus Vuia5. Este frecvent Tntälnit Tn cuprinsul tärii §i a judetului nostru termenul de „cioareci“ cu variantele sale de pronuntie. Denumirea de cioareci la plural pare sä provinä de la ciorapii din pänurä tra§i pe ambele picioare, deci perechi, purtati atät de bärbati cät §i de femei. La ace§tia cu timpul sau adäugat anumite elemente de croi ca : „turul “ pantalonilor §i „petiu§ca“ din fatä, „brä§inärita“ §i о serie de elini introduci in fatä §i in spate dar mai ales de-а lungul piciorului, care de fapt dau specificul zonal al cioarecilor a§a cum ii prezintä Romulus Vuia in portul pädurenilor, Gheorghe Foc§a in zona Jiului de Sus, Tancred Bänäteanu in portul din Tara Oa§ului, Nicolae Dunäre in Bihor, Cornel Irimie in Tara Oltului §i a Banatului, a Fägära§ului §i Florea Bobu Florescu in Tara Vrancei §i a Moldovei de Nord. De portul popular in zona judetului Mure§ deci §i a itarului s-au ocupat :lon Handrea prin colectia sa, Aurel Filimon, Anton Badea prin filmoteca sa §i achizitii, Maria Boc§e prin colaborarea sa la Dictionarul etnografic §i altii. Tipurile de costume din regiunea geograficä a judetului Mure§, sunt specifice populatiilor crescätoare de vite mari pe valea Gurghiului, de oier pe sub culmile Cälimanilor, de agricultor pe Cämpia Transilvaniei §i Valea Tärnavelor, la care se mai adaugä munca la pädure pe Valea Gurghiului §i a Mure§ului a podgoritului pe valea Tärnavelor. Ca urmare §i pantalonii vor corespunde cu ansamblul costumului, conceput §i modelat ca о amplä formä esteticä menitä sä sublinieze §i sä punä in valoare liniile de fortä fundamentale ale corpului. Cristalizarea portului pe aceste väi s-а efectuat in timp, in a§a fei incät ceea ce avem in colectia patrimoniului Muzeului Etnografic din Tärgu-Mure§, dateazä de la inceputul secolului XX, cänd se poate vorbi de portul popular traditional. Itarul este eloevent in acest scop, prin croiul säu care scoate in evidentä forta §i vitalitatea. Acesta conferä purtätorilor lui о anumite monumentalitate ce rezidä dintr-o rafinatä proportionalizare. 4 R. Vuia, Contributa etnografice cu privire la formarea culturii noastre. Studii de etnografie §i folclor. 5 Ibidem, op. Cit., p. 39-75.
