Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Arheologie
76 CORNELIU GAIU incadrändu-se ín tipológia specifica epodi13. Majoritatea oalelor borcan sunt ornamentate cu motive incizate dispuse pe umerii §i päntecul vaselor, sau acoperind 2/3 din corpul recipientului. Motivele decorative cele mai uzitate sunt liniile orizontale simple, asociate in mod frecvent cu linii sau benzi de linii in val (fig. 9/1-5; 11/1-2), sau liniile in val distantate, uneori dispuse in sens contrar, formänd ochiuri (fig. 10/2). Un numär apreciabil de exemplare au ca motiv ornamental §irul de alveole, imprimate cu unghia sau cu betiga§ul, dispuse pe gátul sau umerii oalelor (fig. 5/1; 7/1-2; 9/6; 11/1). Mai rar intälnite, in a§ezärile de Ia Archiud, sunt oalele decorate cu linii punctate, a§a numitele motive executate cu rotita dintatä (fig. 4/5). Cea de-а doua forma de vas inregistratä, cäldarea de lut, prezentä in mai multe exemplare in ambele a§ezäri, este lucratä dintr-o pastä nisipoasä, a cäror culoare variazä de la cärämiziu la maroniu. Eie apartin unei forme bine documentate, cu gura largä, avänd buza ingro§atä, corpul tronconic, cu diametrul maxim ín partea inferioarä a corpului §i fundul puternic bombát (fig. 9- 7,8; 10/3,4). Un singur exemplar aflat pe vatra cuptorului locuin^ei L, de la „Hänsuri” apartine tipului de cäldare cu corpul bitronconic (fig. 8/4) 1 . Cäldärile cu buza trasä in afarä in forrná de T au dispuse simetric urechiu§e de prindere sub forma unor perechi de perforatii verticale. Dacä in privinta originii §i arealului de formare a respectivei forme de vas, in aria culturii Saltovo-Maiatk, concordä pozitia majoritätii cercetätorilor acestei epoci15, asupra purtätorilor ei in aria dunäreanä pozitiile au rämas destul de diferite. Dacä cele mai multe voci pun vehicularea respectivului vas pe seama pecenegilor16, unii cercetätori au incercat sä atribuie aceste descoperiri uzilor, cumanilor 7 sau bulgarilor. Legarea prezentei acestui tip de vas de pätrunderea maghiarä18 s-а dovedit destul de fragilä, chiar dacä acesta a intrat in repertory de forme al ceramicii arpadiene19 20 21 22 23, la fel cum a fost preluatä destul de repede §i de cätre populatia romäneascä. Din aceastä cauzä stabilirea atributelor etnice, pe baza räspändirii cäldärilor de lut, rämäne о intre pätrundere nesigurä dar care, in lipsa unor documente mai relevante poate fi, cu rezervele de rigoare, utilizatä. Prezentä pecenegilor in spatiul intracarpatic, amintitä de märturiile scrise §i de cele toponimice, i§i poate gäsi §i arheologic repere de identificare. in nordul Transilvaniei cäldärMe lut au fost evidentste intr-un numär redus de a§ezäri: §irioara , Verme§ , Ocnita, Visuia, Tagu . 13K.Horedt, More§ti II, p 35-36. 14Gh. Posticä, Romänii din codrii Moldovei in evul mediu timpuriu, Chi§inäu, 1994, p 43, fig. 30,1. 15Cs.Bálint in Die Keramik der Saltovo-Majaki Kultur und ihrer Varianten, Budapest 1990, p 18-20; A.Lukacs, Observatii privind räspändirea cäldärilor de lut pe teritoriul Romäniei, in SCIVA 35, 4,1984, p 320; Gh.Posticä, op.cit, p 41-47. 16P.Diaconu, in SCIV 7, 1956, 3-4, p 429-431. 17D.Gh.Teodor, Tn SCIV, 14, 1963, p 202-203. 18l.Fodor, in ActaArchHung 29,1977, p 345. 19M.Takács, Die arpadenzeitlichen Tonkessel in Karpatenbecken, Budapest 1986. 20A.Lukacs, op.cit., p 324-326. 21M.Rusu, §t.Dänilä, in Fl, 2,1972, p 64, fig. 11/27. 22G.Ftädulescu, RB, 7, 1993, p 113. 23Materiale inedite in Muzeul Bistrita
